Statistics:
Visits: 10,869 Votes: 9 Fame Riser |
Fame Rank
6
Fame Riser
|
|||||||||||
O scrisoare pierduta-caracterizarea lui Nae Catavencu
Q: | Intreaba despre O scrisoare pierduta-caracterizarea lui Nae Catavencu |
Seful gruparii independente, Nae Catavencu, este tipul demagogului politic.
Dornic de chinerniseala, Catavencu practica doua profesiuni-advocatura si gazetaria-. Aceasta din urma era exercitata de eroul nostru in paginile ziarului ‘Racnetul Carpatilor’, in al carui titlu bombastic caragiale cristalizeaza tot ridicolul vorbelor umflate, dar lipsite de continut.
Nate Catavencu face parte dintre cei dotati cu ambitia parvenirii politice, chiar daca deocamdata se dovedeste a fi insuficient pregatit, caci este nevoit sa capituleze intr-un final de magistrala viziune dramatica.
Spre deosebire de majoritatea personajelor comediei lui Caragiale, caracterizate prin expresii sau formule stereotipe, Catavnecu nu are ticuri verbale. El se adapteaza cu usurinta oricarei imprejurari, stiind sa fie violent, cand e stapan pe situatie, si umil, cand ii fuge pamantul de sub picioare.
Scopul sau unic este de a ajunge deputat si pentru aceasta uzeaza de un intreg arsenal de mijloace deloc surprinzatoare in universul contextual al operei. Cat timp detine scrisoarea compromitatoare, el este cel care conduce ofensiva, cel care impune pretentii si se aseaza pe pozitii de superioritate. In aceasta postura el apare inflexibil, orgolios, agresiv, refuzand alternativele pe care i le propune Tipatescu, desi si-ar fi putu crea o existenta comoda.
Catavencu pretinde deputatia ca lider al tinerii burghezii locale, ca si candidat al grupului, tanar, inteligent si independent, dar numirea nu este impusa de merite sau pretexte ci din jocuri de culise, si in aceasta competitie Catavencu se prezinta inca prea putin antrenat.
Conditi acestui personaj nu este diferita de a celorlalti competitori. Este siret si prin stapanirea secretelor disimularii stie sa filoseasca auditoriul in favoarea sa, pentru a impresiona alegatorii, ia o poza foarte afectata, reusind sa si planga in momentele in care vorbeste de tara.
Discursul lui Catavencu in fata alegatorilor este o monstra de insuficienta intelectuala probata de folosirea improprie a unor cuvinte si enunturi adversative aberante. Pentru a trezi, cu mijloace ieftine, simpatia celor din sala, Catavencu incepe pe un ton plangaret, aratand ca este patruns de emotie cand se gandeste la ‘tarisoara’ sa , pentru ca- dupa ce este sigur ca si-a cucerit simpatia auditorilor-sa inceapa pe un ton latrator insirarea pretinselor merite personale, in scopulë de a cuceri dupa simpatie, si admiratia celor care il asculta.
Catavencu este un actor desavarsit, devotata numai ambitiei de a parveni, astfel ca ajunge in finalul piesei, de partea cealalta a baricadei, acceptand sa conduca manifestatia inchinata noului ales, Agamemnon Dandanache.
Afacerile necinstite si le acopera cu fraze bombastice, care denota in acelasi timp si lipsa de cultura.
Din tabara opozitiei, Catavencu este singurul pe care Caragiale il individualizeaza, dar prin care, cu multa maiestrie, reuseste sa creze un tip reporezentativ pentru o intreaga categorie umana, destul de numeroasa in viata politica a vremii.
Evoluand intre atitudini deseori contradictorii, in functie de situatie, abdicand de la orice principii sau norme, personajul se videaza in interior.
Dornic de chinerniseala, Catavencu practica doua profesiuni-advocatura si gazetaria-. Aceasta din urma era exercitata de eroul nostru in paginile ziarului ‘Racnetul Carpatilor’, in al carui titlu bombastic caragiale cristalizeaza tot ridicolul vorbelor umflate, dar lipsite de continut.
Nate Catavencu face parte dintre cei dotati cu ambitia parvenirii politice, chiar daca deocamdata se dovedeste a fi insuficient pregatit, caci este nevoit sa capituleze intr-un final de magistrala viziune dramatica.
Spre deosebire de majoritatea personajelor comediei lui Caragiale, caracterizate prin expresii sau formule stereotipe, Catavnecu nu are ticuri verbale. El se adapteaza cu usurinta oricarei imprejurari, stiind sa fie violent, cand e stapan pe situatie, si umil, cand ii fuge pamantul de sub picioare.
Scopul sau unic este de a ajunge deputat si pentru aceasta uzeaza de un intreg arsenal de mijloace deloc surprinzatoare in universul contextual al operei. Cat timp detine scrisoarea compromitatoare, el este cel care conduce ofensiva, cel care impune pretentii si se aseaza pe pozitii de superioritate. In aceasta postura el apare inflexibil, orgolios, agresiv, refuzand alternativele pe care i le propune Tipatescu, desi si-ar fi putu crea o existenta comoda.
Catavencu pretinde deputatia ca lider al tinerii burghezii locale, ca si candidat al grupului, tanar, inteligent si independent, dar numirea nu este impusa de merite sau pretexte ci din jocuri de culise, si in aceasta competitie Catavencu se prezinta inca prea putin antrenat.
Conditi acestui personaj nu este diferita de a celorlalti competitori. Este siret si prin stapanirea secretelor disimularii stie sa filoseasca auditoriul in favoarea sa, pentru a impresiona alegatorii, ia o poza foarte afectata, reusind sa si planga in momentele in care vorbeste de tara.
Discursul lui Catavencu in fata alegatorilor este o monstra de insuficienta intelectuala probata de folosirea improprie a unor cuvinte si enunturi adversative aberante. Pentru a trezi, cu mijloace ieftine, simpatia celor din sala, Catavencu incepe pe un ton plangaret, aratand ca este patruns de emotie cand se gandeste la ‘tarisoara’ sa , pentru ca- dupa ce este sigur ca si-a cucerit simpatia auditorilor-sa inceapa pe un ton latrator insirarea pretinselor merite personale, in scopulë de a cuceri dupa simpatie, si admiratia celor care il asculta.
Catavencu este un actor desavarsit, devotata numai ambitiei de a parveni, astfel ca ajunge in finalul piesei, de partea cealalta a baricadei, acceptand sa conduca manifestatia inchinata noului ales, Agamemnon Dandanache.
Afacerile necinstite si le acopera cu fraze bombastice, care denota in acelasi timp si lipsa de cultura.
Din tabara opozitiei, Catavencu este singurul pe care Caragiale il individualizeaza, dar prin care, cu multa maiestrie, reuseste sa creze un tip reporezentativ pentru o intreaga categorie umana, destul de numeroasa in viata politica a vremii.
Evoluand intre atitudini deseori contradictorii, in functie de situatie, abdicand de la orice principii sau norme, personajul se videaza in interior.
Tag-uri: nae catavencu, o scrisoare pierduta, i.l. caragiale |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 02 December '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :