Civilizatia mayasa a reprezentat una dintre cele mai avansate civilizatii din emisfera vestiva, inainte de venirea europenilor.Mayasii locuiau in regiunile din S-E Mexicului, Guatemala, Belize, El Salvador, si partea de vest din Honduras. Cultura mayasa a atins apogeul in preajma anilor 300-900. Dupa anul 900, misterios, civilizatia mayasa div sudul Guatemalei de azi a inceput sa decada. Au reusit sa-si pastreze dominatia in peninsula Yucatan, pana la venirea spaniolilor in sec. 16.

Perioada Preclasica:

Multe din elementele mayase se disting inca din perioada preclasica din 2000 i.e.n.-300 e.n. La inceputul acestei perioade, mayasii erau asezati in trei regiuni: in regiunile secetoase de-a lungul coastei de N a Mexicului, in peninsula Yucatan, in regiunile cu paduri tropicale din nor dul Guatemalei si in zonele muntoase in sudul Guatemalei.

Primii mayasi erau fermieri, care locuiau in mici asezari si in case din paie si uscaciuni. Toata comunitatea cultiva o bucata de pamant, plantand semintele cu ajutorul inor bete de lemn. Mai tarziu ei incep sa-si dezvolte modul in care cultiva pamantul. In fiecare an ei schimbau terenul , punand pe cel din anul precedent ingrasamant, pentru a fii bun in anul urmator. Inunele mlastini ei au inceput sa cultive prezul, iar in alte regiuni in oanta au facut terase si locuri pentru a fi cultivate.

Principalele produse care erau cultivate erau: graul, fasolea, avogado, ardeii iuti, ananas si cacao. Femeile se ocupau cu cuktivarea graului, pe care il macinau cu ajutoril unor pietre, apoi amestecau ceea ce rezulta prin macinare cu apa, formand o bautura numita atale, sau preparau fel de paine pe care o coceau pe o tabla de lut plata. De asemenea mayasii mai avesu o bautura numita, balche, preparata din miere fermentata amestecata cu ceara de la copaci. Din meniul lor mai faceau parte: iepurii, ursii, curcanii si pestii. Curcani ratele si cainii erau tinute ca si animale domestive. Cand nu vanau, pescuiau, sau nu cultivau pamantul, barbatii mayasi isi faceau unelte din piatra, pictau tot felul de figurine,sau confectionau cosuri din paie. Femeile pictau vasele de lut, decorau hainele barbatilor(breiele) si propriile faine. De asemenia ei obtineau din scoarta copacilor hiria pe care o foloseau doar la ceremoniile religioase. Mayasii nu aveu animale de povara si nu cunosteau roata si astfel, transportau toate bunurile cu ajutorul propriului lor corp, sau pe canoe, de-a lungl coastelor si raurilor.

Primii mayasi erau asezati in grupuri foarte restranse, fiecare grup constituind o familie si fiecare familie avea un conducator.Acest conducatori trebuiau sa aiba cunostinte politive si puterea de a comunica cu fortele supranaturale. Acesti conduvatori inpreuna cu familiile lor formau o clasa sociala favorizata, care se bucura de multe privilegii, dar inco nu constituiau o clasa nobiliara. Acesti conducatori formau consilii, carora era subordonate mai multe asezari aflate una langa cealalta.

Consiliile aveau rol politic si religios. Acesti conducatori au ordonat construirea ma multor asezari omenesti cum ar fii:orasul Kalminajuyu in inaltimile muntilor si Tical, in sesurile din jungl. In mijlocul acestor orase se aflau piramizi cu altare, unde preotii aduceau jertfe zeilor. Spre sfarsitul perioadei preclasice, mayasii au inceput sa construiasca din ce in ce mai mult din piatra si au avut loc multe realizari. De exemplu enorme piramide s-au cunstruit in El Mrado , regiune joasa a Guatemalei. Aceste piramide sunt cele mai mari constructii de acest gen din lume. In jurul anului 400 i.e.n. El Sirado, era un oras foarte putervic, cu o populatie foarte mare. Orasele din regiunile inalte erau in stransa relatie cu cele din regiunile joase.

Rocile vulcanice din munti erau folosite pt. Material de constructii si pentru unelte,astfel piatra era adusa in regiunile joase si astfel relatii economice foarte stranse s-au stabilit intre orase. Cel mai mare oras al inaltimilor era Kaminaljuyu. Controland importante resurse a facut ca acest oras sa domine intreg comertul in regiune. Institutiile economice si pulitice erau mai dezvoltate in regiunile inalte.

Perioada clasica:

Civilizatia mayasa a devenit mult mai complexa in jurul anului 300 e.n., cand populatia creste, centrele din munti si sesuri stabilesc relatii si intra in competitie una cu cealalta. Cele mai mari dezvoltari au loc in regiunile din jungla Peten, unde cele mai importante orase erau: Tikal, Pelenque, Piedras Negras si Capan, care s-au dezvoltat de-a lungul anilor 300-900. Sub conducerea regilor, aceste orase au devenit mai populate cu constructii mare din piatra, temple si palate. De exemplu orasul Tikal, acoperea o suprafata de 9 km2 si includea 2700 de constructii si o populatie estimata la 11300 locuitori. Intreaga regiune a Tikalului, se intindea pe o suprafata de 314 km2, cu o populatie estimata la 92000 locuitori. In timpul acestei perioade conducatorii erau foarte nemilosi cu supusii lor. Uneor distrugeau parti din orase doar pentru a satisface unele ceremonii religioase, sau interese politice. Aceste lucruri nu aveau insa impact asupra economiei.

Societatea si economia:

Conducatorii mayasi purttau titlul de k’ul ahau, conducator sacru si suprem. Mai tarziu in perioada clasica regii erau ajutati in conducere de consilii. Regele avea putere atat politica cat si religioasa, dar puterea religioasa decade in perioada preclasica 900-1512. Mercenarii erau foarte importanti pentru mayasi din cauza comertului pe care il precticau. Principalele rute comerciale legau regiunile inalte cu sesul. Mayasii din munti detineau: arme, pietre pentru macinar, arme,etc., cei din sesuri detineau: piei, imbracaminte, ceara, miere, peste uscat. Aceste relatii comerciale au permis clasei superioare sa traiasca in lux si a ridicat si nivelul de trai a mayasilor de rand.

Un razboinic mayas purta: in brau din bumbac, ornamentat cu pene, o manta din piele de jagoar. Purtau pe cap niste ornamentatii din pene, uneori de marimea unui om. Capul le era alungit, fiind presat la nastere cu o scandura, aveau privirea crucis, in copilarie fiindule pus in fata un obievt atarnand. O razboinica purta o haina din bumbac, de foarte multe or brodata, iar capul le era de asemenea alungit.

Majoritatea mayasilor erau fermieri, dand 2/3 din ceea ce produceau nobililor. Barbatii purtau braie din bumbac si tunici simple, iar femeile purtau blize si fuste din bumbac. Ele isi ingrijau mult parul, tot timpul fiindule aranjat. Si barbatii si femeile obisnueau sa-si tatueze corpul. Cea mai joasa categorie sociala erau sclavii care erau formati din criminali, oameni foarte saraci si prizoniere de razboi.

Religia:

Zeul suprem al mayasilor era Hunabku, zeul creator al lumii. El intruchipa mai multe zeitati: Itzamna, o divinitate cereasca, considerata conducatorul cerurilor, a zilei si a noptii, cel care aduce ploaia si patron al medicinei. El era slavit in special de preoti. Mai aproape de oamenii de rand era Yum Koax, zeul porumbului si cei 4 Chax, zeii ploii, fiecaruia fiindui atribuit un punct cardinal si o culoare. Femeile slaveau pe Ix Chel, zeul curcubeului, caruia ii erau asociate vindecarea bolilor, nasterea copiilor. Toti mayasii respectau pe Ixtab, zeul sinuciderii. Prin sinucidere ei credeau ca ajung intr-un rai special. Mayasii aveau multe ritualuri prin care comunicau cu zeul lor. Multe ceremonii se bazau pe sacrificii, pentru a cere indurare zeilor.

Pacrificiile aveau loc pe o piramida ce se inalta in mijlocul pietei. Pentru lucruri mai minore se aduceau ca jertfe ofrande simple: grau fructe, sau chiar sangele celui ce aduvea jertfa. Dar pentru situatii grave se aduceau jertfe umane, in special copii, sclavi si prinsi de razboi. Victima era pictata in albastru,, apoi era omorat pe altarul din varful piramidei; ori ii era impuns tot trupul cu sageti, ori ii era scoasa inima si oferita zeului. In general prinsii de razboi erau decapitati.

Stiinta:

Mayasii detineau 2 calendare. Unul de 365 de zile, iar celalalt un almanah de 260 de zile, cu ajutorul caruia se putea afla zilele care aduc ghinion si cele cu noroc. Faceau de asemenea calcule foarte dificile si au folosit pentru prima data cifra 0.

De asemenea si-au dezvoltat om sistem hieroglific de scris, prin care isi puteau inregistra observatiile astronomice, calculele datele istorice, cele geografice. Mayasii aplicau aceste scrieri pe piatra, pe altare, pe vase de ceramica, si in cartile facute din hartie.

Distrugerea civilizatiei:

Icepand din anul 790-889 civilizatia mayasa a inceput sa decada, mai ales cea din regiunile de ses. Nu s-au mai construit monumente sau temple. Mayasii au inceput sa abandoneze mariile orase indreptandu-se spre zonele inalte si peninsula Yucatan. Cauzele care au dus la acest colaps au fost diferite de la un oras la altul. E probabil sa fi fost vorba de: cauze naturale, boli, epuizarea solurilor, razboaie interne sau invazii straine. Dupa aceasta decadere mayasii au continuat sa existe si chiar sa prospere in peninsula Yucatan. In acest timp in peninsula au venit un mare grup de mayasi numit Chontal, acestia fiind razboinici. Aceasta s-a intamplat in perioada post clasica (900-1512). Acestia au devenit negustori, ocupand-se mai mult cu comertul pe mare. Noi orase se dezvolta. Chichen Itza, a fost fondat de un grup foarte puternic din randul noilor veniti in Yucatan, numiti Itza. In 1221 Mayapan devine cel mai important oras, devansand Chitchen Itza. In 1512 primii spanioli ajung in Yucatan. In 1517 Francisci Fernandez debarca in peninsula cu scopul de a o cucerii. In 1527 Francisco Montejo incepe cucerirea propriuzisa, iar in 1546 fiul lui reuseste sa cucereasca peninsula in totalitate.

Urmasi ai mayasilor inca mai traiesc in acele regiuni si vorbesc o limba intre mayasa si spaniola.

---

Tag-uri: civilizatie, istorie, populatie

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 17 December '12

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---