"Pătrunderea germanilor în istoria sud-estului Europei s-a realizat în mai multe etape..." Astfel începe o lecţie din Manualul de Limba Germană-clasa a X-a (Ed. Niculescu), care ai" puica figura ca introducere într-un scurt curs de istorie, istorie care nu priveşte doar poporul german, ci mai mult, se desfăşoară pe pământ românesc.

Unitatea Nr. 7-"Gerrnani în România"- prezintă aÅŸadar pe scurt, începând din Evul Mediu până în secolul al XVIII-lea, miÅŸcarea de colonizare a estului Europei, în cadrul căreia s-au stabilit locuitori de origine germană ÅŸi în două regiuni ale României de astăzi-Transilvania ÅŸi Banat. LecÅ£iile pornesc de la o imagine de ansamblu asupra acestei teme("Germanii à ƒÂ®n Europa de Sud-Est") ÅŸi prezintă influenÅ£ele rezultate în urma convieÅ£uirii celor două popoare- român ÅŸi german- în Transilvania, abordându-se o tematică interesantă (limba, viaÅ£a economică, sistemul de învăţământ ÅŸi cultura.

Alegerea unei astfel de teme nu este întâmplătoare, ci arc drept scop sensibilizarea elevilor, atragerea lor către studiul limbii şi a culturii unui popor, care şi-a trimis reprezentanţi şi pe pământ românesc, influenţând astfel istoria şi cultura noastră. Abordarea interdisciplinară a acestei probleme determină crearea unei legături între sistemul de valori deja existent în mintea elevului şi un nou sistem valoric, între compartimentul istoric, cel privitor la cultură şi civilizaţie şi cel al limbii. Elevii înţeleg astfel că limba este un proces şi un produs în acelaşi timp, influenţat permanent de istorie, de evoluţia evenimentelor, de vecinătatea unor popoare, care la prima vedere nu au nimic în comun. Conexiunea realizată între cunoştinţele de istorie şi cele de la limba germană, între civilizaţia germană şi istoria românilor trezesc interesul elevilor de a afla informaţii noi, de a-şi lărgi orizontul de cunoştinţe atât în domeniul istoriei, cât şi în cel al limbii germane.

Influenţa pozitivă pe care au exercitat-o saşii transilvăneni se regăseşte în dezvoltarea economică a zonei prin apariţia timpurie a meşteşugurilor, dovada acestei influenţe regăsindu-se în denumirile unor meserii din limba română ("maistru"-"Meister"), uneori doar în dialect ("tişlăr"-"Tischler"-"tâmplar"). Alte cuvinte de origine germană aparţin tot acestui domeniu: "şorţ" (Schurze), "ştecher" (Stecker), iar prezenţa lor în vocabularul de bază al limbii române demonstrează legătura strânsă între cele două limbi şi popoare, ceea ce este pentru elevi un stimulent în procesul de învăţare a limbii germane. Ei vor fi surprinşi să afle ca există şi cuvinte de origine română în vocabularul saşilor, mai ales în privinţa obiceiurilor legate de oierit.

Coloniştii germani, ajunşi pentru prima dată în Transilvania în anul 1150, au fost purtătorii civilizaţiei europene apusene, mai evoluată la acea dată decât în Ţările Române, înfiinţând aproape toate târgurile transilvănene, de unde şi existenţa denumirilor germane pentru Transilvania("Sieberiburgen"-"Şapte cetăţi") şi pentru numeroase localităţi din zonă: Braşov-"Kronstadt", Sibiu-'TIermannstadf, Târgu-Mureş-Neumarkt".

Priceperea şi talentul meşteşugarilor saşi s-a răspândit foarte repede şi în celelalte Ţări Române şi se spune că voievozii Alexandru Lăpuşneanu şi Ştefan cel Mare au apelat la doctorii germani din Bistriţa, respectiv la meşterii fierari din Transilvania şi unii au angajat la curte astfel de oameni pricepuţi, răspândind pretutindeni meşteşugurile.

Şi dezvoltarea sistemului educaţional şi a culturii române a fost impulsionată de prezenţa populaţiei germane conlocuitoare. Astfel în Şcheii Braşovului a luat fiinţă prima şcoală românească în spiritul Umanismului adus de populaţia germană şi primele tipărituri se leagă de numele aceleiaşi populaţii cu sprijinul Diaconului Coresi.

Arhitectura locurilor a fost puternic influenţată de prezenţa saşilor, care au impus stilul arhitectonic german locuinţelor transilvănene, încât casele din Munţii Pădurea Neagră sunt asemănătoare celor româneşti din zonă.

Studiul prezenţei altor popoare pe teritoriul ţării noastre sau al legăturilor dintre poporul român şi alte naţiuni ajută elevilor să înţeleagă mai bine evoluţia unor aspecte legate de viaţa locuitorilor şi să descopere funcţionalitatea istoriei ca fenomen de tipul cauză-efect. Elevii îşi vor crea o privire de ansamblu asupra trecutului şi prezentului istoric, înţelegând trecerea timpului ca o realitate mereu în schimbare sub influenţa multor factori. Asocierea numelor celor două popoare , culturi şi civilizaţii dă elevilor un impuls în studiul limbii germane, ale cărei legături cu limba română, aparent inexistente, există totuşi nu numai la nivel lingvistic, cât şi la nivel cultural în general. Sentimentul de apropiere între un lucru relativ cunoscut-istoria poporului român- şi poporul german şi limba germană- determină realizarea unor conexiuni între cele două entităţi şi conduce la apariţia motivaţiei pentru învăţare a elevilor, trezindu-le curiozitatea de a afla lucruri noi în domeniu.
Nu numai în studiul limbii germane se poate recurge la această metodă- de studiu interdisciplinar- şi nu numai istoria poate li o altă materie solocitată în cadrul acestei metode, deoarece şi geografia sau literatura germană sunt discipline, care permit realizarea unor conexiuni interesante şi în urma cărora se obţine cel mai important lucru, şi anume creşterea motivaţiei din partea elevilor, gradul de colaborare la desfăşurarea procesului de învăţământ şi orientarea lor profesională prin stimularea unor vocaţii. Prin acest procedeu scopul activităţii noastre este pe jumătate împlinit, beneficiind în cadrul lui de contribuţia elementului uman absolut obligatorie şi reuşind poate să producem în rândul elevilor dorinţa de a continua şi individual studiul unei domeniu, ceea ce ar fi un mare câştig.
_{sursa imaginii : freeschoolclipart.com}

---

Tag-uri: germania, limba, influenta, legatura, civilizatie

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 17 January '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---