Sifilisul este o boala venerica (cel mai frecvent dar nu intotdeauna) datorata microorganismului Treponema pallidum.

Ea este localizata in fazele de inceput pe piele si mucoase, dar , netratata, poate produce mai tarziu tulburari grave in toate organele corpului, in special in sistemul nervos. Sifilisul a fost semnalat pentru prima data in Europa, catre sfarsitul secolului al XV-lea, cand se crede ca a fost adus din America, cu ocazia primelor calatorii peste ocean.

Regimurile feudale, mizeria, obscurantismul, promiscuitatea, razboaiele care bantuiau in acea vreme au avut ca rezultat o imprastiere rapida a bolii in toata Europa, ea purtand cand numele de boala franceza, cand pe acela de boala germana sau boala napolitana.

Contaminarea cu sifilis se face in marea majoritate a caz urilor, direct, de la om la om, de cele mai multe ori prin raporturi sexuale.

Imbolnavirea indirecta, prin obiecte contaminate de purtatorii de rani deschise, este rara , spirocheta fiind putin rezistenta in afara organismului.

Dupa o perioada lipsita de orice manifestare (perioada de incubatie), care dureaza 21-27 de zile, apar simptomele fazei primare: sancrul sifilitic (sancrul tare), o eroziune superficiala, nedureroasa, tare la pipait, si adenita sifilitica, ce se caracterizeaza prin ganglioni mariti de volum, tari, nedurerosi.

Netratate, aceste simptome persista 45 de zile, dupa care, ele se pot vindeca de la sine, dar spirochetele invadeaza intreg organismul, boala intrand in faza (sau perioada) secundara.

In faza secundara asistam la eruptii foarte variate: pete rosii (rozeola sifilitica), papule de forme si marimi diferite, unele ca niste ridicaturi plane, zemuinde si urat mirositoare in regiunile genitale (condiloamele late), vezicule, pustule etc.

In aceasta faza se petrece de cele mai multe ori si patrunderea microbului in sistemul nervos, unde va da mai tarziu tulburari foarte grave. Eruptiile perioadei secundare se succed, intrerupte de pauze variabile, timp de 2 ani, dupa care, boala intra in perioada tertiara, cand spirochetele se localizeaza din nou in piele sau diferite organe, dand gomele sifilitice si sifilidele tuberoase, leziuni profunde, ducand la distrugeri importante ale portiunilor respective.

Dupa un timp variabil (2-5 ani, uneori chiar 10-20 de ani), bolnavul, care aproape uitase de infectia sa , poate prezenta tulburari grave ale sistemului nervos (tabes, paralizie generala progresiva) sau a altor organe, in special inima si arterele, ficatul, rinichiul (sifilis visceral).

Sifilisul poate fi transmis de mama bolnava copilului sau, inca din timpul sarcinii (sifilisul congenital). Acesta, in afara simptomelor intalnite la adult, poate prezenta malformatii sau o inapoiere mintala.

Diagnosticul sifilisului, in afara simptomelor aratate, se poate pune si pe baza unor analize ale sangelui - reactiile Bordet-Wassermann, Citochol, Meinicke - cand se pun in evidenta niste anticorpi speciali, reaginele, aparute datorita prezentei spirochetei in organism.

Reactiile pentru sifilis incep sa fie pozitive din a 20-a zi a perioadei primare si le gasim ca atare in tot cursul perioadei secundare.

In fazele tertiare si latente ale bolii, aceste analize pot fi uneori negative, desi persoana este bolnava de sifilis.

Prin urmare, reactiile serologice amintite au un caracter orientativ.

O reactie Wassermann negativa nu este o dovada ca ne-am vindecat, dupa cum un rezultat intens pozitiv nu trebuie sa ne descurajeze, intrucat intensitatea reactiei nu indica gravitatea bolii.

Exista cazuri destul de rare, cand reactiile serologice sunt pozitive la persoane care nu sufera si nici n-au suferit de sifilis. Tratamentul sifilisului se face in tara noastra in spital in formele floride de boala si ambulatoriu in formele latente. El consta in mai multe serii de injectii cu penicilina, asociate cu bismut, mercur si eventual iod, dupa schemele rezultate din cercetarile clinicilor si institutelor de cercetari stiintifice.

Este foarte important ca bolnavii care observa vreo leziune in zona organelor genitale sa se prezinte imediat la un medic specialist, pentru ca, in cazul unui sifilis, sa inceapa imediat tratamentul, acesta fiind cu atat mai scurt si mai eficace, cu cat boala a fost surprinsa mai la inceputul ei.

Prevenirea bolii se face prin folosirea prezervativelor sau prin spalarea cu apa si sapun a regiunilor genitale imediat dupa raportul sexual, urmata de ungerea cu o alifie protectoare.

Este bine sa fie evitate contactele sexuale cu persoane necunoscute, intalnite intamplator.

---

Tag-uri: sifilis, boala venerica, treponema pallidum

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 28 April '09

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---