Statistics:
Visits: 2,046 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Despre alcatuirea creierului
Q: | Intreaba despre Despre alcatuirea creierului |
Creierul mare sau emisferele cerebrale reprezinta la om cea mai dezvoltata parte a sistemului nervos.
Forma creierului este aceea a craniului: sferica sau ovoidala.
Fata inferioara, numita si baza creierului, este turtita, iar cea superioara este convexa. Creierul la barbat este mai mare decat la femeie. Greutatea lui este de aproximativ 1 380 g la barbat, iar la femeie cu 100 g mai putin. Nu exista o relatie intre greutatea creierului si capacitatea intelectuala.
Creierul este impartit in doua jumatati, printr-un sant adanc, numit fisura interemisferica. Cele doua jumatati se numesc emisfere cerebrale (vezi si scoarta cerebrala). Intre emisferele cerebrale si maduva spinarii exista o serie de formatiuni nervoase de legatura.
Acestea sunt: bulbul rahidian, protuberanta, ped unculii cerebrali, diencefalul.
Tot din encefal face parte si creierul mic sau cerebelul. Bulbul rahidian este o formatiune nervoasa, care prelungeste in sus maduva spinarii. Bulbul are o lungime de cca. 3 cm si forma lui mai pastreaza forma maduvei spinarii, in special in partea lui inferioara.
Daca se face o sectiune prin bulb, se constata ca este alcatuit din doua parti: o parte centrala, de culoare cenusie, formata din corpii neuronilor, ca si maduva spinarii. Aceasta se numeste substanta cenusie a bulbului, fiind reprezentata de mai multi nuclei; o parte situata la exterior, de culoare albicioasa, alcatuita din prelungirile axonice ale neuronilor.
Bulbul reprezinta o parte importanta a sistemului nervos central, deoarece la acest nivel o mare parte din fibrele nervoase se incruciseaza, astfel ca fibrele nervoase care vin de la periferie la emisferele cerebrale ajung in partea opusa locului lor de plecare.
De asemenea fibrele care pleaca de la emisferele cerebrale spre periferie se incruciseaza: cele care pleaca de la emisfera dreapta ajung in jumatatea stanga a organismului si invers. Fibrele care vin de la periferie sunt fibre senzitive, iar cele care pleaca de la centri sunt fibre motorii, ceea ce inseamna ca emisfera dreapta controleaza jumatatea stanga a corpului, iar emisfera stanga controleaza jumatatea dreapta a corpului.
Din bulb iau nastere o serie de nervi cranieni. Protuberanta se prezinta ca o umflatura situata la partea de sus a bulbului. Ea este un punct de rascruce, care leaga bulbul cu penduculii cerebrali in sus, iar inapoi, aceste formatiuni cu creierul mic.
Prin protuberanta trec fasciculele de fibre nervoase, care leaga toate aceste formatiuni nervoase.
Pedunculii cerebrali sunt formatiuni nervoase, reprezentate de doua cordoane puternice, care unesc protuberanta cu emisferele cerebrale.
Diencefalul
Inaintea pedunculului cerebral, chiar sub emisferele cerebrale, se gasesc o mai multe formatiuni nervoase foarte importante, care sunt grupate sub numele de diencefal.
Dintre acestea vom cita: chiasma optica, adica portiunea dintre nervii optici care se incruciseaza; hipofiza, o glanda cu secretie interna, legata printr-un mic pedicul la baza creierului; glanda pineala (epifiza) si tuber cinereum.
Diencefalul coordoneaza, sub controlul scoartei cerebrale, activitatea sistemului nervos vegetativ. Cerebelul este situat in partea posterioara si inferioara a creierului mare, in regiunea occipitala a cutiei craniene. Din punctul de vedere al dezvoltarii creierului, cerebelul face parte din cele mai vechi formatiuni nervoase.
Functia sa este de a produce coordonarea reflexa a miscarilor si reglarea tonusului muscular.
El este alcatuit din substanta cenusie la exterior si din substanta alba la interior. Cerebelul este constituit din 3 parti bine delimitate: o parte mijlocie, care prezinta pe suprafata sa un numar de santuri paralele, ce il fac sa semene cu un vierme, de unde si numele de vermis.
De o parte si de alta a vermisului sunt doua emisfere cerebeloase, care si ele, ca si emisferele cerebrale, prezinta pe suprafata lor o serie de circumvolutii.
Invelisurile creierului sunt aceleasi ca si cele ale maduvei spinarii si le continua pe acestea.
Forma creierului este aceea a craniului: sferica sau ovoidala.
Fata inferioara, numita si baza creierului, este turtita, iar cea superioara este convexa. Creierul la barbat este mai mare decat la femeie. Greutatea lui este de aproximativ 1 380 g la barbat, iar la femeie cu 100 g mai putin. Nu exista o relatie intre greutatea creierului si capacitatea intelectuala.
Creierul este impartit in doua jumatati, printr-un sant adanc, numit fisura interemisferica. Cele doua jumatati se numesc emisfere cerebrale (vezi si scoarta cerebrala). Intre emisferele cerebrale si maduva spinarii exista o serie de formatiuni nervoase de legatura.
Acestea sunt: bulbul rahidian, protuberanta, ped unculii cerebrali, diencefalul.
Tot din encefal face parte si creierul mic sau cerebelul. Bulbul rahidian este o formatiune nervoasa, care prelungeste in sus maduva spinarii. Bulbul are o lungime de cca. 3 cm si forma lui mai pastreaza forma maduvei spinarii, in special in partea lui inferioara.
Daca se face o sectiune prin bulb, se constata ca este alcatuit din doua parti: o parte centrala, de culoare cenusie, formata din corpii neuronilor, ca si maduva spinarii. Aceasta se numeste substanta cenusie a bulbului, fiind reprezentata de mai multi nuclei; o parte situata la exterior, de culoare albicioasa, alcatuita din prelungirile axonice ale neuronilor.
Bulbul reprezinta o parte importanta a sistemului nervos central, deoarece la acest nivel o mare parte din fibrele nervoase se incruciseaza, astfel ca fibrele nervoase care vin de la periferie la emisferele cerebrale ajung in partea opusa locului lor de plecare.
De asemenea fibrele care pleaca de la emisferele cerebrale spre periferie se incruciseaza: cele care pleaca de la emisfera dreapta ajung in jumatatea stanga a organismului si invers. Fibrele care vin de la periferie sunt fibre senzitive, iar cele care pleaca de la centri sunt fibre motorii, ceea ce inseamna ca emisfera dreapta controleaza jumatatea stanga a corpului, iar emisfera stanga controleaza jumatatea dreapta a corpului.
Din bulb iau nastere o serie de nervi cranieni. Protuberanta se prezinta ca o umflatura situata la partea de sus a bulbului. Ea este un punct de rascruce, care leaga bulbul cu penduculii cerebrali in sus, iar inapoi, aceste formatiuni cu creierul mic.
Prin protuberanta trec fasciculele de fibre nervoase, care leaga toate aceste formatiuni nervoase.
Pedunculii cerebrali sunt formatiuni nervoase, reprezentate de doua cordoane puternice, care unesc protuberanta cu emisferele cerebrale.
Diencefalul
Inaintea pedunculului cerebral, chiar sub emisferele cerebrale, se gasesc o mai multe formatiuni nervoase foarte importante, care sunt grupate sub numele de diencefal.
Dintre acestea vom cita: chiasma optica, adica portiunea dintre nervii optici care se incruciseaza; hipofiza, o glanda cu secretie interna, legata printr-un mic pedicul la baza creierului; glanda pineala (epifiza) si tuber cinereum.
Diencefalul coordoneaza, sub controlul scoartei cerebrale, activitatea sistemului nervos vegetativ. Cerebelul este situat in partea posterioara si inferioara a creierului mare, in regiunea occipitala a cutiei craniene. Din punctul de vedere al dezvoltarii creierului, cerebelul face parte din cele mai vechi formatiuni nervoase.
Functia sa este de a produce coordonarea reflexa a miscarilor si reglarea tonusului muscular.
El este alcatuit din substanta cenusie la exterior si din substanta alba la interior. Cerebelul este constituit din 3 parti bine delimitate: o parte mijlocie, care prezinta pe suprafata sa un numar de santuri paralele, ce il fac sa semene cu un vierme, de unde si numele de vermis.
De o parte si de alta a vermisului sunt doua emisfere cerebeloase, care si ele, ca si emisferele cerebrale, prezinta pe suprafata lor o serie de circumvolutii.
Invelisurile creierului sunt aceleasi ca si cele ale maduvei spinarii si le continua pe acestea.
Tag-uri: creier, sistem nervos, om |
- Ce este dispensarizarea (11167 visits)
- Despre sange - elementele figurate eritrocite, leucocite, trombocite (9540 visits)
- Ce este cortizonul (8982 visits)
- De ce ne vajaie capul (8745 visits)
- Bolile globulelor albe (6267 visits)
- Ce este diureza (5797 visits)
- Despre scoarta cerebrala (5468 visits)
- Afectiunile endocrine si tratarea lor in statiuni (5369 visits)
- Notiuni despre igiena copilului si a adolescentului (4878 visits)
- Care sunt alimentele permise si nepermise pentru cardiaci (4431 visits)
- Ce este congestia pulmonara (4227 visits)
- Ce este coagularea sangelui (4206 visits)
- Ce importanta are bromura ? (4145 visits)
- Ce este formolul (4085 visits)
- Despre undele ultrascurte (3680 visits)
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
Categorie: Sanatate - ( Sanatate - Archiva)
Data Adaugarii: 28 April '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :