Statistics:
Visits: 1,045 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Definirea conceptului de 'real' in opera lui Ion Creanga
Q: | Intreaba despre Definirea conceptului de 'real' in opera lui Ion Creanga |
In sens larg, prin real se înţelege ceea ce exista în realitate, în mod obiectiv (independent de constiinţa sau voinţa noastra). Atât în "Amintiri ..." cât si în povesti, spaţiul acţiunii este cel rural, în speţa cel humulestean.
a) în prezentarea acestuia, autorul creeaza o anume culoare locala prin mulţimea detaliilor. Asa este interiorul casei parintesti (descris la începutul parţii a II-a a "Amintirilor"), în care vatra, hornul, cuptorul si celelalte elemente de decor pastreaza o anume mireasma ancestrala rurala; tot asa este si curtea lui Stan, descrisa într-o lunga enumerare în "Povestea lui Stan Paţitul": "Ce suri si ocoale pentru boi si vaci, perdea pentru oi, poieţi pentru pasari, coteţe pentru porci, sâ sâiac pentru papusoi, hambare pentru grâu si câte alte lucruri de gospodarie ...".
b) Tot în real se încadreaza si tabloul etnografic, autorul evocând ocupaţii, scene de familie si datini specifice acestui orizont rural.
O asemenea scena de familie este evocata tot la începutul parţii a II-a a "Amintirilor": autorul reînvie, cu un zâmbet nostalgic, serile copilariei, când tatal (Stefan a Petrei) se întorcea de la padure "îngheţat de frig si plin de promoroaca", iar Smaranda îi povestea, cu naduf, toate nazdravaniile copiilor. Ca o confirmare a celor relatate, chiar în timpul acestor discuţii, copiii scoteau "mâţele"din cotruţa si le "mustruluiau" "de la mergea colbul", încât "nu puteau scapa bietele mâţe din mâinile noastre, pâna ce nu ne zgâriau si ne stupeau ca pe nor.
Importanta aici nu este întâmplarea în sine, ci caracterul ei arhetipal1, care caracterizeaza cel mai mic "cerc" al tabloului etnografic: viaţa familiei ţaranesti.
Urmatorul "cerc" îl constituie datinile din viaţa satului: clacile (la care torceau si baieţii si fetele, însusi Nica fiind poreclit "Ion Torcalau"); mersul cu uratul, în ajunul Anului Nou, hramurile bisericii când "se ţinea praznicul câte o saptamâna încheiata", ospaţul capatând dimensiuni uriesesti. Aspectul etnografic nu lipseste nici din povesti. Bunaoara, dupa ce si-au batut de moarte soacra cele trei nurori începura a. vorbi "despre stârlici; toiag, nasalie, poduri, paraua din mâna mortului'", adica despre ritualul ţaranesc al înmormântarii, povestile ne fiind niste basme (în sensul curent), ci "bucaţi rupte din viaţa poporului moldovenesc" (Ibraiieanu).
c) in evocarea realista se mai înscrie si caracterizarea precisa a unor personaje, fapt care le confera autenticitate: matusa Mariuca "scotea mahmurul din om" de rea ce era, Traznea era "bucher3 de frunte si tâmp în felul sau", dascalul lordache "clampanea de batrân si avea si darul suptului", Nic-a lui Costache era înaintat la învaţatura "pâna la genunchiul broastei". Procedeul este utilizat si în povesti: soacra "lega paraua cu zece noduri", feciorii ei erau "înalţi ca niste brazi si tari de vârtute, dar slabi de minte", împaratul Ros avea inima "haina", fata Iui era "ofarmazoana cumplita".
d) Interesant este faptul ca personajele din "Povestea lui Harap - Alb" se comporta aidoma celor din "Amintiri ..": craiul îsi cearta (cu vorbe humulestene) feciorii fricosi, împaratul Ros este piscat de purici, iar cei cinci tovarasi de drum ai lui Harap-Alb, se cearta în casa de arama ia fel ca învaţaceii de la "fabrica de popi" din Falticeni. Peste tot, vorbirea sau atitudinile personajelor sunt ţaranesti, plamadite fiind din aceeasi realitate humulesteanâ.
a) în prezentarea acestuia, autorul creeaza o anume culoare locala prin mulţimea detaliilor. Asa este interiorul casei parintesti (descris la începutul parţii a II-a a "Amintirilor"), în care vatra, hornul, cuptorul si celelalte elemente de decor pastreaza o anume mireasma ancestrala rurala; tot asa este si curtea lui Stan, descrisa într-o lunga enumerare în "Povestea lui Stan Paţitul": "Ce suri si ocoale pentru boi si vaci, perdea pentru oi, poieţi pentru pasari, coteţe pentru porci, sâ sâiac pentru papusoi, hambare pentru grâu si câte alte lucruri de gospodarie ...".
b) Tot în real se încadreaza si tabloul etnografic, autorul evocând ocupaţii, scene de familie si datini specifice acestui orizont rural.
O asemenea scena de familie este evocata tot la începutul parţii a II-a a "Amintirilor": autorul reînvie, cu un zâmbet nostalgic, serile copilariei, când tatal (Stefan a Petrei) se întorcea de la padure "îngheţat de frig si plin de promoroaca", iar Smaranda îi povestea, cu naduf, toate nazdravaniile copiilor. Ca o confirmare a celor relatate, chiar în timpul acestor discuţii, copiii scoteau "mâţele"din cotruţa si le "mustruluiau" "de la mergea colbul", încât "nu puteau scapa bietele mâţe din mâinile noastre, pâna ce nu ne zgâriau si ne stupeau ca pe nor.
Importanta aici nu este întâmplarea în sine, ci caracterul ei arhetipal1, care caracterizeaza cel mai mic "cerc" al tabloului etnografic: viaţa familiei ţaranesti.
Urmatorul "cerc" îl constituie datinile din viaţa satului: clacile (la care torceau si baieţii si fetele, însusi Nica fiind poreclit "Ion Torcalau"); mersul cu uratul, în ajunul Anului Nou, hramurile bisericii când "se ţinea praznicul câte o saptamâna încheiata", ospaţul capatând dimensiuni uriesesti. Aspectul etnografic nu lipseste nici din povesti. Bunaoara, dupa ce si-au batut de moarte soacra cele trei nurori începura a. vorbi "despre stârlici; toiag, nasalie, poduri, paraua din mâna mortului'", adica despre ritualul ţaranesc al înmormântarii, povestile ne fiind niste basme (în sensul curent), ci "bucaţi rupte din viaţa poporului moldovenesc" (Ibraiieanu).
c) in evocarea realista se mai înscrie si caracterizarea precisa a unor personaje, fapt care le confera autenticitate: matusa Mariuca "scotea mahmurul din om" de rea ce era, Traznea era "bucher3 de frunte si tâmp în felul sau", dascalul lordache "clampanea de batrân si avea si darul suptului", Nic-a lui Costache era înaintat la învaţatura "pâna la genunchiul broastei". Procedeul este utilizat si în povesti: soacra "lega paraua cu zece noduri", feciorii ei erau "înalţi ca niste brazi si tari de vârtute, dar slabi de minte", împaratul Ros avea inima "haina", fata Iui era "ofarmazoana cumplita".
d) Interesant este faptul ca personajele din "Povestea lui Harap - Alb" se comporta aidoma celor din "Amintiri ..": craiul îsi cearta (cu vorbe humulestene) feciorii fricosi, împaratul Ros este piscat de purici, iar cei cinci tovarasi de drum ai lui Harap-Alb, se cearta în casa de arama ia fel ca învaţaceii de la "fabrica de popi" din Falticeni. Peste tot, vorbirea sau atitudinile personajelor sunt ţaranesti, plamadite fiind din aceeasi realitate humulesteanâ.
Tag-uri: opera, real, amintiri din copilarie |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :