Statistics:
Visits: 1,100 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Date despre Mihai Eminescu si opera sa - a doua parte
Q: | Intreaba despre Date despre Mihai Eminescu si opera sa - a doua parte |
In toamna anului 1866 trece in Muntenia, unde e sufleur si copist in trupele lui Iorgu Caragiale (1866 - 1868), Pascali (1868), apoi la Teatrul National din Bucuresti, pana cand tatal sau intervine hotarat si-l trimite la studii la Viena, desi situatia scolara pare neclarificata. La Viena, audiaza, intre 1869 -1872, ca Ausserordentlich, cursuri de filosofie (R. Zimmermann si Th. Vogt), cursuri de limbi romanice, medicina, economie politica, citeste filosofie, se orienteaza in stiinte (fizica, matematica etc), desfasoara o activitate agitatorica fructuoasa in cadrul Societatii “Romania Junaâ€, alaturi de Ioan Slavici, cu care se imprieteneste si caruia ii supravegheaza cu discretie scrierile debutului.
Dupa o perioada de colaborare la “Familia†(1866 - 1869), incea rca o apropiere de cercul “Junimii†iesene. Primele poezii trimise “Convorbirilor literare†(Venere si madona, Epigonii, Mortua est!) apar in 1870 si 1871, servindu-i lui Maiorescu drept argumente pentru lansarea si definirea “directiei noiâ€.
In 1872, Eminescu revine in tara. Dorind sa-1 pregateasca pentru o cariera universitara, Maiorescu il determina sa-si continue studiile, la Berlin, cu un ajutor banesc acordat de “Junimeaâ€. In 1872 - 1874, urmeaza, la Universitatea din Berlin, cursuri de filosofie (Zeller, Duhring, Althaus etc), istorie (Lepsius), limba sanscrita si mitologie comparata, fara a-si incheia insa studiile si fara a-si lua doctoratul. Ajuns ministru al Instructiunii publice (1874), Maiorescu ii acordase o bursa in acest scop, dupa care urma sa ocupe catedra de filosofie de la Universitatea din Iasi, cu conditia sa-si treaca doctoratul.
Reintors la Iasi, lucreaza ca director al Bibliotecii Centrale (1874), de unde e inlocuit de D. Petrino, care-1 da in judecata pentru imaginare lipsuri de carti si sustragere de obiecte. Functioneaza ca profesor la Institutul Academic si ca revizor scolar (1875 - 1876, perioada cunostintei cu Creanga, pe care il duce la “Junimeaâ€). Odata cu caderea guvernului conservator din care facea parte Maiorescu, poetul pierde postul de revizor scolar si devine corector si, apoi, redactor la “Curierul de Iasiâ€, cotidian numit de poet “foaia vitelor de pripasâ€. Paraseste postul in urma unui conflict cu directorul tipografiei, care voia un articol elogios despre primarul orasului. Participarea la intrunirile Junimii, prietenia cu Creanga si iubirea “romantica†pentru Veronica Micle marcheaza anii petrecuti la Iasi.
Dupa o perioada de colaborare la “Familia†(1866 - 1869), incea rca o apropiere de cercul “Junimii†iesene. Primele poezii trimise “Convorbirilor literare†(Venere si madona, Epigonii, Mortua est!) apar in 1870 si 1871, servindu-i lui Maiorescu drept argumente pentru lansarea si definirea “directiei noiâ€.
In 1872, Eminescu revine in tara. Dorind sa-1 pregateasca pentru o cariera universitara, Maiorescu il determina sa-si continue studiile, la Berlin, cu un ajutor banesc acordat de “Junimeaâ€. In 1872 - 1874, urmeaza, la Universitatea din Berlin, cursuri de filosofie (Zeller, Duhring, Althaus etc), istorie (Lepsius), limba sanscrita si mitologie comparata, fara a-si incheia insa studiile si fara a-si lua doctoratul. Ajuns ministru al Instructiunii publice (1874), Maiorescu ii acordase o bursa in acest scop, dupa care urma sa ocupe catedra de filosofie de la Universitatea din Iasi, cu conditia sa-si treaca doctoratul.
Reintors la Iasi, lucreaza ca director al Bibliotecii Centrale (1874), de unde e inlocuit de D. Petrino, care-1 da in judecata pentru imaginare lipsuri de carti si sustragere de obiecte. Functioneaza ca profesor la Institutul Academic si ca revizor scolar (1875 - 1876, perioada cunostintei cu Creanga, pe care il duce la “Junimeaâ€). Odata cu caderea guvernului conservator din care facea parte Maiorescu, poetul pierde postul de revizor scolar si devine corector si, apoi, redactor la “Curierul de Iasiâ€, cotidian numit de poet “foaia vitelor de pripasâ€. Paraseste postul in urma unui conflict cu directorul tipografiei, care voia un articol elogios despre primarul orasului. Participarea la intrunirile Junimii, prietenia cu Creanga si iubirea “romantica†pentru Veronica Micle marcheaza anii petrecuti la Iasi.
Tag-uri: poezie, literatura, opere literare |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 06 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :