Statistics:
Visits: 2,225 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul poeziei Memento mori scrisa de Mihai Eminescu - a doua parte
Q: | Intreaba despre Comentariul poeziei Memento mori scrisa de Mihai Eminescu - a doua parte |
Originea lumilor e intr-un element primordial: acvaticul, pamantul, focul. Istoria fiecarei civilizatii e atinsa de declin din momentul in care spiritul e maculat de indoiala, instrainandu-se de sine. Civilizatia redevine natura.
Imagine de amplitudine, alegorie cu bataie larga, incipitul poemului arunca asupra scenei istoriei faldul greu si intunecat al unei alegorii mitice: “Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur, I Cand a noptii intunerec -instelatul rege maur - I Lasa norii lui molateci infoiati in pat ceresc...†Alternativa la realitatea lumii, refugiu si forma de evaziune, somnul, visul deschid un spatiu al beatitudinii si fericirii.
Prima “cetate†dupa trezirea de lumi e Babilonul, cu muri lungi si cu gradinile Semiramidei suite-n nori, imparatita de un rege a carui putere e cugetarea: “Cugeta Semiramida prin gradinile racoriâ€. Lume a placerilor, Asia lui Sardanapal intinsa pe nisipuri a pierdut memoria timpurilor apuse. Ninive a disparut in pustie. Egiptul antic, in cromatica fastuoasa a spatiilor deschise catre orizont, sta sub semnul acvaticului:†Nilul misca-a lui legenda si oglinda-i galben-clara I Catra marea linistita, ce ineaca a lui dorâ€. Memphis, piramidele trufase, Theba rememoreaza un timp aruncat in negura istoriei. Sfarsitul acestei lumi, ca si al celor ce vor urma, e anticipat de semne astrale si de degradarea formelor spiritului, a gandirii:†Astfel pe-unde de popoara I Umbra gandurilor regii se arunca-ntunecatâ€; gandirea magului isi rastoarna sensul. O cetate straveche aluneca in haul apocaliptic.
Nici Palestina, cu Ierusalimul mitic, nici Libanul nu rezista in curgerea timpilor decat o etapa. David si Solomon au pierit si ruina templului de pe Sion, risipirea evreilor in lume, pustiul sunt semnele caderii.
De pe lira lui Orfeu, epopeea Greciei antice se iveste ca mit al unei civilizatii nascute din mare. Atributul gandirii il are acum nu vreun mag, ci cugetatorul gramadind zadarnic “lumea intr-un singur semnâ€. Stingerea acestei civilizatii ce se reintoarce in elemente vesteste agonia universala.
Roma sta sub semnul focului. Disparitia ei o pricinuieste tot focul: incendiul neronian e simbolul nebuniei, al alienarii gandirii.
Imagine de amplitudine, alegorie cu bataie larga, incipitul poemului arunca asupra scenei istoriei faldul greu si intunecat al unei alegorii mitice: “Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur, I Cand a noptii intunerec -instelatul rege maur - I Lasa norii lui molateci infoiati in pat ceresc...†Alternativa la realitatea lumii, refugiu si forma de evaziune, somnul, visul deschid un spatiu al beatitudinii si fericirii.
Prima “cetate†dupa trezirea de lumi e Babilonul, cu muri lungi si cu gradinile Semiramidei suite-n nori, imparatita de un rege a carui putere e cugetarea: “Cugeta Semiramida prin gradinile racoriâ€. Lume a placerilor, Asia lui Sardanapal intinsa pe nisipuri a pierdut memoria timpurilor apuse. Ninive a disparut in pustie. Egiptul antic, in cromatica fastuoasa a spatiilor deschise catre orizont, sta sub semnul acvaticului:†Nilul misca-a lui legenda si oglinda-i galben-clara I Catra marea linistita, ce ineaca a lui dorâ€. Memphis, piramidele trufase, Theba rememoreaza un timp aruncat in negura istoriei. Sfarsitul acestei lumi, ca si al celor ce vor urma, e anticipat de semne astrale si de degradarea formelor spiritului, a gandirii:†Astfel pe-unde de popoara I Umbra gandurilor regii se arunca-ntunecatâ€; gandirea magului isi rastoarna sensul. O cetate straveche aluneca in haul apocaliptic.
Nici Palestina, cu Ierusalimul mitic, nici Libanul nu rezista in curgerea timpilor decat o etapa. David si Solomon au pierit si ruina templului de pe Sion, risipirea evreilor in lume, pustiul sunt semnele caderii.
De pe lira lui Orfeu, epopeea Greciei antice se iveste ca mit al unei civilizatii nascute din mare. Atributul gandirii il are acum nu vreun mag, ci cugetatorul gramadind zadarnic “lumea intr-un singur semnâ€. Stingerea acestei civilizatii ce se reintoarce in elemente vesteste agonia universala.
Roma sta sub semnul focului. Disparitia ei o pricinuieste tot focul: incendiul neronian e simbolul nebuniei, al alienarii gandirii.
Tag-uri: comentariu, poezie, memento mori, poet, poem |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 05 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :