Statistics:
Visits: 1,136 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul poeziei Izgonirea lui Prometeu scrisa de Alexandru Philippide - a treia parte
Q: | Intreaba despre Comentariul poeziei Izgonirea lui Prometeu scrisa de Alexandru Philippide - a treia parte |
Atat de mare ste iubirea pe care le-o poarta oamenilor pe care, cum spune legenda, el insusi i-a zamislit, incat viteazul incearca a se amagi, aemanand ocara intaratata cu vuietul stihiilor, sperand ca soarta (ca mai toti roii antici, Prometeu sta sub semnul neindurator al moirei) nu ii va oferi paharul ingratitudinii din partea acelora pe care "iubindu-i, eu i-am invatat" (Eschil).
Nerecunoasterea "fiarei", a "turmei" redesteapta in Prometeu energii vulcanice latente si personalitatea razvratitului, atata vreme uitata izbucneste intr-un gest maret. Jertfitul se revolta impotriva conditiei de damnat ("gatuie vulturul ca pe un hulub" si rupe usor grelele lanturi) caci acum nu il mai leaga de oameni decat amintirea aducerii focului.
Desi zeu, el i-a sfidat pe nemuritori pentru binele fapturilor marunte, gregare, nedemne de frumusetea gesturilor nepieritoare, desi puternic, si-a asumat osanda cumplita ca o garantie a fericirii celor ce acum il batjocoresc.
Superbul lui gest de eliberare domina zarea pe al carei fundal se proiecteaza renasterea unui alt Demiurg, mai uman, capabil sa rastoarne vechile legi:
"O, urlet, te-asteptam!
Zvacneste, sange!
Cutremura-te-n mine, viata! Sfarma
Te-n mine iarasi, racnet de alarma'
O, inima in pieptul meu te strange
Ca un pumn!"
Invocatia catre ascunsa divinitate este o agina de rara poezie, de un lirism coplesitor, creand fagas ideii superbe ca divinitatea atat de nemiloasa pana acum, infratita cu acela pe care-1 crucificase, poate izbavi omenirea prin bunatate si solidaritate cu damnatii (printre ei, chiar prometeu): "Lirismul alungat de la inceput departe de tarmurile poemului se reintoarce acum ca apele umflate de flux si scalda generos aceleasi tarmuri ce ne pareau aride. Pentru ca indiferent de metoda ei nu exista poezie care sa-si lase simbolurile traduse prin idei." (N. Manolescu)
Brusc, eroul are revelatia inutilitatii gestului facut, caci oamenii nu-1 merita ("Mugeste, turma!/ Ai timp destul sa plangi, pe urma"), dar si masura propriei singuratati. Omenos si bun, istet si prevazator (in greaca numele lui insemna "prudentul") el intuieste frumusetea relatiei cu o divinitate cooperanta pentru ca rostul lumii sa ramana mai bun:
"<> fiange-ti trupul ca o paine
Si zvarle-l omenirii, ca-i flamanda"
Nerecunoasterea "fiarei", a "turmei" redesteapta in Prometeu energii vulcanice latente si personalitatea razvratitului, atata vreme uitata izbucneste intr-un gest maret. Jertfitul se revolta impotriva conditiei de damnat ("gatuie vulturul ca pe un hulub" si rupe usor grelele lanturi) caci acum nu il mai leaga de oameni decat amintirea aducerii focului.
Desi zeu, el i-a sfidat pe nemuritori pentru binele fapturilor marunte, gregare, nedemne de frumusetea gesturilor nepieritoare, desi puternic, si-a asumat osanda cumplita ca o garantie a fericirii celor ce acum il batjocoresc.
Superbul lui gest de eliberare domina zarea pe al carei fundal se proiecteaza renasterea unui alt Demiurg, mai uman, capabil sa rastoarne vechile legi:
"O, urlet, te-asteptam!
Zvacneste, sange!
Cutremura-te-n mine, viata! Sfarma
Te-n mine iarasi, racnet de alarma'
O, inima in pieptul meu te strange
Ca un pumn!"
Invocatia catre ascunsa divinitate este o agina de rara poezie, de un lirism coplesitor, creand fagas ideii superbe ca divinitatea atat de nemiloasa pana acum, infratita cu acela pe care-1 crucificase, poate izbavi omenirea prin bunatate si solidaritate cu damnatii (printre ei, chiar prometeu): "Lirismul alungat de la inceput departe de tarmurile poemului se reintoarce acum ca apele umflate de flux si scalda generos aceleasi tarmuri ce ne pareau aride. Pentru ca indiferent de metoda ei nu exista poezie care sa-si lase simbolurile traduse prin idei." (N. Manolescu)
Brusc, eroul are revelatia inutilitatii gestului facut, caci oamenii nu-1 merita ("Mugeste, turma!/ Ai timp destul sa plangi, pe urma"), dar si masura propriei singuratati. Omenos si bun, istet si prevazator (in greaca numele lui insemna "prudentul") el intuieste frumusetea relatiei cu o divinitate cooperanta pentru ca rostul lumii sa ramana mai bun:
"<
Si zvarle-l omenirii, ca-i flamanda"
Tag-uri: izgonirea lui prometeu, alexandru philippide, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :