Statistics:
Visits: 5,304 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
10
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul poeziei De-or trece anii scrisa de Mihai Eminescu - prima parte
Q: | Intreaba despre Comentariul poeziei De-or trece anii scrisa de Mihai Eminescu - prima parte |
Publicata in "Editia Maiorescu", in decembrie 1883, poezia De-or trece anii apartine perioadei 1881-1883. Perpessicius, eminescologul rabduriu, aplecat peste manuscrisele poetului ii va sistematiza variantele, materiale utile exegezelor viitoare: Ms, Al, A2; Bl, B2; CI, C2. (v. Eminescu, Opere Editie critica ingrijita de Perpessicius, Fundatia Regele Minai, I,1944, p. 183 -185).
Privita sumar, de catre cei ce s-au ocupat de opera poetului, De-or trece anii tulbura si azi constiinta cititorilor. G. Calinescu o considera emblematica pentru "irationalul iubirii, care vine dintr-un izvor necunoscut noua"; "Femeia nu e nici Spiritul, nici Idealul, e un "nu stiu cum" si un "nu stiu ce", adica chemarea initiala" (G. Calinescu, Opera lui Minai Eminescu, II, Ed. Minerva, 1970, p. 395; 231). Ceil alti exegeti nu se departeaza mult de opinia lui Calinescu. Chemarea initiala ne trimite insa la instinct iar instinctul, cum se stie, ocoleste conceptul.
Consideram ca motivul farmecului feminin, exprimat fie prin cele doua locutiuni, fie prin alte expresii, este frecvent in lirica noastra populara il intalnim si in poezia culta europeana (sec. XVIII-XIX, in literatura franceza -"je ne sais quoi", in cea italiana - "io non so che").
In literatura romana la Vacaresti si la Conachi, gratia feminina va constitui cea dintai conditie a iubirii: "Gratie neintrecuta/ Putere de-a fermeca/ Pentru nurul care-l porti" (Alecu Vacarescu). Conachi in poezia Ce este nurul atrage atentia asupra inefabilului feminin. In conceptia sa, "nurul" subjuga orice sensibilitate, scapand "priceperii omenesti". Superior frumusetii obisnuite, adaugandu-i-se, el da nastere acelui "nescio quid", intalnit la marii poeti ai lumii" (v. G. Sorescu, Structuri erotice in poezia romana, Ed Cartea Romaneasca 1982, p. 39). Alecu Vacarescu il intuise deschis in poezia Foarte multa vaz placere: "Si un nu stiu ce prea dulce/ Ce simpadie aduce". Farmecul, inexprimabilul, intr-un alt spatiu, cel al ruinelor, il va fascina pe V. Carlova, poetul modern din perioada romantica "Dar inca ziduri triste, aveti un ce placut".
Motivul inefabilului feminin, probabil venit dintr-o sursa horatiana sporadic in lirica precursorilor, se rotunjeste in frumoasa poezie De-or trece anii.
Privita sumar, de catre cei ce s-au ocupat de opera poetului, De-or trece anii tulbura si azi constiinta cititorilor. G. Calinescu o considera emblematica pentru "irationalul iubirii, care vine dintr-un izvor necunoscut noua"; "Femeia nu e nici Spiritul, nici Idealul, e un "nu stiu cum" si un "nu stiu ce", adica chemarea initiala" (G. Calinescu, Opera lui Minai Eminescu, II, Ed. Minerva, 1970, p. 395; 231). Ceil alti exegeti nu se departeaza mult de opinia lui Calinescu. Chemarea initiala ne trimite insa la instinct iar instinctul, cum se stie, ocoleste conceptul.
Consideram ca motivul farmecului feminin, exprimat fie prin cele doua locutiuni, fie prin alte expresii, este frecvent in lirica noastra populara il intalnim si in poezia culta europeana (sec. XVIII-XIX, in literatura franceza -"je ne sais quoi", in cea italiana - "io non so che").
In literatura romana la Vacaresti si la Conachi, gratia feminina va constitui cea dintai conditie a iubirii: "Gratie neintrecuta/ Putere de-a fermeca/ Pentru nurul care-l porti" (Alecu Vacarescu). Conachi in poezia Ce este nurul atrage atentia asupra inefabilului feminin. In conceptia sa, "nurul" subjuga orice sensibilitate, scapand "priceperii omenesti". Superior frumusetii obisnuite, adaugandu-i-se, el da nastere acelui "nescio quid", intalnit la marii poeti ai lumii" (v. G. Sorescu, Structuri erotice in poezia romana, Ed Cartea Romaneasca 1982, p. 39). Alecu Vacarescu il intuise deschis in poezia Foarte multa vaz placere: "Si un nu stiu ce prea dulce/ Ce simpadie aduce". Farmecul, inexprimabilul, intr-un alt spatiu, cel al ruinelor, il va fascina pe V. Carlova, poetul modern din perioada romantica "Dar inca ziduri triste, aveti un ce placut".
Motivul inefabilului feminin, probabil venit dintr-o sursa horatiana sporadic in lirica precursorilor, se rotunjeste in frumoasa poezie De-or trece anii.
Tag-uri: de-or trece anii, mihai eminescu, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :