Statistics:
Visits: 1,700 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
1
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul operei Domnisoara Nastasia de George Mihail Zamfirescu - partea a treia
Q: | Intreaba despre Comentariul operei Domnisoara Nastasia de George Mihail Zamfirescu - partea a treia |
Citam unul din pasagiile acestei spovedanii tulburatoare, in care Vulpasin sedestainuie lui Ion Sorcova, in ziua in care vine sa ceara mana Nastasiei:
"Vulpasin (a inchis ochii suspinat). Carpa, Ioane nene, nimic... Catu-s de mare si voinic, carpa, nimic... (Pornire) Nu-i asa ca-s prost si muiere, ca-s bun de scuipat si de batut la talpi? (Umil) Asa-i, da'ce sa fac? Nastasia-i vrajitoare! Ma prind figurile mortii cand o vad! Ma prind frigurile mortii, si ea... (Ridica pumnul si loveste in masa masiv) Duca-n muma dracului: si atelier, si munca si cumintenie! (Cainat) Ies la drum si omor, dau joc la mahala si m-afund in puscarie, Ioane Sorcova, nene (plange cu mintea in palme si coatele pe genunchi), putrezesc in ocna si-i pacat de tineretile mele!..."
La randu-i, Ion Sorcova - voind sa- l intareasca si sa-l inteleaga isi striga durerile de victima a unei lumi mutilatoare: "Si tu esti un om nacajit... Te cunosc, fara sa te intreb de unde vii si cum te cheama. Noi, oamenii nacajiti, avem un nume la fel: durere. Pe mine ma cheama Ion Popa. Si nu-mi zice nimeni asa. Toti ma stiu de Ion Durere (...) Mergi sanatos si tine minte: nu ne cheama Ion, Pavel sau Tudor! Ne cheama pretutindeni "durere"...". Domnisoara Nastasia insasi - o fiinta parca transplantata dintr-o lume emancipata (venita din Popa Nan si framantata in care visa sa se intoarca) este bantuita uneori de demonii care stapanesc intrega suburbie.
Gelozia si razbunarea o scot din coordonatele ei obisnuite, iar furia ei irumpe nestavilit cand Parascliiva iese in calea lui Luca ""O calc in picioare, Luca, o slutesc! Fa-ti pomana si nu-i mai da prilej de vorba sau... fie-ti mila de mine! Tu esti painea mea de toate zilele, si soarele, si Dumnezeul meu, iar cateaua de mahala vrea sa mi te fure. M-ar omori, Luca, m-ar da la fund!" In aceste destainuiri tragice este ilustrata o disperare, dar si un caz de demnitate umana. In sensul acesta domnisoara Nastasia pare a nu fi autentica fiica a mahalalei, pentru ca aspira sa se intoarca la o conditie mai buna Sorcova si fata lui au inaintea ochilor, permanent, mirajul acelui seducator Popa Nan, din care unul a iesit, in care celalalt nazuieste sa ajunga. Batranul isi traieste visul in urma Nastasia si-l traieste-n viitor.
Piesa abunda intr-un verism crud, de factura moderna ingemanat cu o nedisimulata simpatie pentru oamenii de la marginea societatii, exprimata prin notele de duiosie, de lirism si de drama umana cu care investigheaza sufletele eroilor tragici. Iar prin Luca Lacrima copilul neprihanit care invata sa infrunte pericolele malialalei si sa aspire la o lume mai dreapta si mai buna apare transfigurat un crez umanist rascolitor. Construita de un om de teatru, usor melodramatica facuta din contraste, Domnisoara Nastasia ramane o lucrare de referinta in dramaturgia noastra moderna prin semnificatia ei sociala prin marea ei umanitate si insasi prin reusita cu care, dintr-o fictiune, creeaza o rascolitoare iluzie a vietii.
In ciuda unor momente de conventional si de romantism factice, piesa se ridica la nivelul unei capodopere prin calitatea scriiturii si, nu mai putin, prin marele adevar care planeaza deasupra atmosferei pe care o degaja si a intamplarilor tragice. Ea raspandeste o simpatie umana calda si profunda pentru cei care inalta fruntea spre lumina dar care se prabusesc, vinovati si nevinovati laolalta in intuneric, in suferinta si in moarte. Atributul de "comedie tragica" ii este propriu si revelator.
"Vulpasin (a inchis ochii suspinat). Carpa, Ioane nene, nimic... Catu-s de mare si voinic, carpa, nimic... (Pornire) Nu-i asa ca-s prost si muiere, ca-s bun de scuipat si de batut la talpi? (Umil) Asa-i, da'ce sa fac? Nastasia-i vrajitoare! Ma prind figurile mortii cand o vad! Ma prind frigurile mortii, si ea... (Ridica pumnul si loveste in masa masiv) Duca-n muma dracului: si atelier, si munca si cumintenie! (Cainat) Ies la drum si omor, dau joc la mahala si m-afund in puscarie, Ioane Sorcova, nene (plange cu mintea in palme si coatele pe genunchi), putrezesc in ocna si-i pacat de tineretile mele!..."
La randu-i, Ion Sorcova - voind sa- l intareasca si sa-l inteleaga isi striga durerile de victima a unei lumi mutilatoare: "Si tu esti un om nacajit... Te cunosc, fara sa te intreb de unde vii si cum te cheama. Noi, oamenii nacajiti, avem un nume la fel: durere. Pe mine ma cheama Ion Popa. Si nu-mi zice nimeni asa. Toti ma stiu de Ion Durere (...) Mergi sanatos si tine minte: nu ne cheama Ion, Pavel sau Tudor! Ne cheama pretutindeni "durere"...". Domnisoara Nastasia insasi - o fiinta parca transplantata dintr-o lume emancipata (venita din Popa Nan si framantata in care visa sa se intoarca) este bantuita uneori de demonii care stapanesc intrega suburbie.
Gelozia si razbunarea o scot din coordonatele ei obisnuite, iar furia ei irumpe nestavilit cand Parascliiva iese in calea lui Luca ""O calc in picioare, Luca, o slutesc! Fa-ti pomana si nu-i mai da prilej de vorba sau... fie-ti mila de mine! Tu esti painea mea de toate zilele, si soarele, si Dumnezeul meu, iar cateaua de mahala vrea sa mi te fure. M-ar omori, Luca, m-ar da la fund!" In aceste destainuiri tragice este ilustrata o disperare, dar si un caz de demnitate umana. In sensul acesta domnisoara Nastasia pare a nu fi autentica fiica a mahalalei, pentru ca aspira sa se intoarca la o conditie mai buna Sorcova si fata lui au inaintea ochilor, permanent, mirajul acelui seducator Popa Nan, din care unul a iesit, in care celalalt nazuieste sa ajunga. Batranul isi traieste visul in urma Nastasia si-l traieste-n viitor.
Piesa abunda intr-un verism crud, de factura moderna ingemanat cu o nedisimulata simpatie pentru oamenii de la marginea societatii, exprimata prin notele de duiosie, de lirism si de drama umana cu care investigheaza sufletele eroilor tragici. Iar prin Luca Lacrima copilul neprihanit care invata sa infrunte pericolele malialalei si sa aspire la o lume mai dreapta si mai buna apare transfigurat un crez umanist rascolitor. Construita de un om de teatru, usor melodramatica facuta din contraste, Domnisoara Nastasia ramane o lucrare de referinta in dramaturgia noastra moderna prin semnificatia ei sociala prin marea ei umanitate si insasi prin reusita cu care, dintr-o fictiune, creeaza o rascolitoare iluzie a vietii.
In ciuda unor momente de conventional si de romantism factice, piesa se ridica la nivelul unei capodopere prin calitatea scriiturii si, nu mai putin, prin marele adevar care planeaza deasupra atmosferei pe care o degaja si a intamplarilor tragice. Ea raspandeste o simpatie umana calda si profunda pentru cei care inalta fruntea spre lumina dar care se prabusesc, vinovati si nevinovati laolalta in intuneric, in suferinta si in moarte. Atributul de "comedie tragica" ii este propriu si revelator.
Tag-uri: domnisoara nastasia, george mihail zamfirescu, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 09 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :