Hepatita epidemica este o boala acuta infectioasa si contagioasa caracterizata prin icter, tulburari digestive, materii fecale decolorate, urina inchisa la culoare, oboseala, marirea de volum a ficatului.

Boala este produsa de virusul hepatitei epidemice (s-au descris doua tipuri: virusul A si B). Izvorul de infectie este reprezentat de bolnavii de hepatita epidemica (atat in forma icterica, cat si in forma anicterica) si de purtatorii de virus (in materii fecale sau in sange).

Poarta de eliminare este digestiva: virusul se elimina prin materiile fecale. El se gaseste insa si in sange, de unde se poate elimina prin diferite manopere medicale (recoltare de sange pentru analize sau pentru transfuzie).

Calea de transmitere este indirecta. Ca si la celelalte boli digestive, virusul hepatitei epidemice ajunge pe alimente prin manipularea lor de catre bolnavi sau purtatori de virus, pe closete neigienice .

Un alt mod de transmitere a hepatitei epidemice foarte raspandit azi, este prin injectii (daca acul si seringa sunt contaminate de virus de la alt bolnav si nu au fost sterilizate corect), prin transfuzii de sange sau plasma (daca sangele provine de la un bolnav sau purtator de virus de hepatita epidemica in sange), prin diferite operatii chirurgicale, recoltari de sange (daca instrumentele cu care se lucreaza nu au fost sterilizate corect).

Virusul B se transmite numai pe aceste cai.
Virusul A se transmite si pe cale digestiva. Incubatia dureaza 2-4 saptamani pentru hepatita cu virus A si 2-6 luni pentru hepatita cu virus B.

Evolutia hepatitei epidemice se imparte in mai multe perioade. La inceput este perioada preicterica, ce dureaza in medie 1 - 2 saptamani. In acest timp, bol-navul este obosit, are adesea dureri in articulatii (ca in reumatism), nu are pofta de mancare, are greturi si varsaturi.

Apoi urmeaza perioada icterica, ce dureaza in medie 2-3 saptamani. La semnele de mai sus se adauga icterul (galbinarea): pielea si mucoasele sunt colorate in galben, materiile fecale sunt decolorate (uneori chiar albe), iar urina este inchisa la culoare (ca ceaiul).

Ficatul este marit. Treptat, coloratia galbena scade, materiile fecale se recoloreaza, iar bolnavul intra in perioada de convalescenta, in care galbinarea a disparut, pofta de mancare este normala, starea generala buna; mai persista adesea oboseala, marirea ficatului.

In afara de aceste forme obisnuite de boala, zise si forme icterice mai exista si un numar mare de forme anicterice de boala in care icterul nu apare. Acesti bolnavi insa, ca si cei cu icter, elimina virusul si transmit boala, cu atat mai mult, cu cat de obicei nu sunt diagnosticati si nici izolati.

In evolutia bolii pot surveni complicatii. Una dintre ele foarte grava, este aparitia comei hepatice. De cele mai multe ori, hepatita epidemica se vindeca complet, uneori insa se transforma in hepatita cronica, care poate dura multa vreme ani si ani de zile, sau poate duce la ciroza hepatica, boala grava, care scurteaza mult viata bolnavului.

In afara de semnele clinice, diagnosticul se confirma pe baza unor analize care se fac cu sangele bolnavului si care arata anumite modificari ale proteinelor sanguine in cursul bolii (reactiile Timol, Takata Ara, Gross etc.) sau prezenta in sange in cantitati crescute a unor enzime.

Tratamentul hepatitei epidemice se bazeaza mai ales pe repaus la pat si regim alimentar. In tot cursul bolii, repausul la pat este obligatoriu. In perioada de convalescenta dupa ce icterul a disparut, se pot permite plimbari scurte.

Dupa iesirea din spital, i se recomanda bolnavului evitarea eforturilor fizice pentru aproximativ 2 luni. In acest timp, convalescentul nu va face eforturi fizice, nici intelectuale reluand apoi treptat viata normala. Regimul alimentar este obligatoriu si esential in tratamentul bolii.

In prima perioada a bolii, cand pofta de mancare este foarte scazuta si bolnavul are greturi si varsaturi, se consuma mai ales alimente lichide (supe strecurate, limonada, zeama de compot, lapte, iaurt), apoi imediat ce apare pofta de mancare, chiar in perioada icterica,. se adauga fainoase, dulciuri, compot, branza de vaci, carne slaba proaspata fiarta sau fripta.

Sunt interzise atat in timpul bolii, cat si cel putin 6 luni dupa iesirea din spital: sosuri, rantasuri, grasimi, carne grasa, alimente prajite in ulei, untura, condimente, mezeluri, afumaturi, conserve si bauturi alcoolice sub orice forma.

In timpul bolii se mai administreaza bolnavului de obicei vitamine , uneori solutii de glucoza intravenos, iar in unele cazuri cortizon.

Izolarea in spital este obligatorie 30 de zile de la inceputul bolii. Profilaxia se mai face prin dezinfectie la domiciliul bolnavului, prin combaterea mustelor, care pot vehicula agentul patogen pe alimente.

Pentru profilaxia transmiterii pe cale parenterala se face sterilizarea corecta a seringilor si instrumentelor medicale.

---

Tag-uri: hepatita, boala acuta, boala contagioasa

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 12 April '09

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---