Antraxul este o boala infectioasa acuta, comuna omului si animalelor. Agentul patogen este un bacil mare, care formeaza spori,fiind identificat in sangele animalelor care au pierit de antrax, de catre Davaine si Pasteur, in inul 1850; cultura pura de bacili a fost realizata in anul 1876 de R.Koch si in anul 1877 de L. Pasteur.

Sporii bacilului antraxului rezista la fierbere timp de 5-10 minute; caldura uscata de 120-140° si omoara numai dupa 2-3 ore; bacilii rezista in pamant timp indelungat, iar in carnea uscata supravietuiesc cateva saptamani; sararea carnii ii omoara abia dupa 1 - 1 1/2 luna.

Sursa principala de infectie o constituie animalele bolnave (vite cornute, cai, oi si altele), care elimina agentii patogeni o data cu materiile fecale infectand straturile superioare al e solului si vegetatia.

Datorita rezistentei microbului, pasunile infectate pot fi o sursa de infectie pentru animale timp de multi ani. Imbolnavirea cu antrax se observa cel mai frecvent la persoanele care vin in contact cu animalele bolnave sau cu produsele acestora infectate (crescatorii de vite, ciobanii, veterinarii, blanarii, muncitorii de la abatoare si altii).

Infectarea omului se produce prin pielea lezata si mult mai rar prin tubul digestiv (consumarea produselor provenite de la animalul bolnav, crude sau fierte insuficient) sau prin caile respiratorii, inspirand aerul care contine spori de antrax.

Foarte rar, antraxul se poate transmite prin intepatura insectelor. Au fost descrise cazuri de imbolnavire de antrax la persoanele care au folosit pamatuf nedezinfectat la barbierit sau care au purtat scurte captusite cu blana nedezinfectata la prelucrarea ei.

Imbolnavirile umane si animale cresc in anotimpul calduros (iulie-septembrie). La om, antraxul se prezinta sub mai multe aspecte, in functie de calea de patrundere a germenului:

a) extern (cutanat 98-99% din cazuri); in aceasta forma, incubatia este de 2-3 zile (mai rar cateva ore) sau 6-7 zile.

La locul de patrundere a microbului apare o pata rosie (macula) de 2-4 mm, insotita de un usor prurit, care se transforma intr-o vezicula cu lichid seros, tulbure sau sanguinolent.

Vezicula se sparge repede, pe locul ei formandu-se o crusta neagra. In jurul crustei apar noi vezicule, iar diametrul crustei creste pana la 6-9 cm. Localizarea se face in general pe fata, gat si alte parti descoperite ale corpului. Frecvent, leziunile de mai sus sunt insotite de un edem masiv nedureros.

De obicei, localizarea este unica. Temperatura se ridica la 39-40°, insotita de fenomene de intoxicatie generala (dureri de cap, pierderea poftei de mancare).

Dupa 5-6 zile, temperatura scade, edemul se micsoreaza, crusta cade, iar placa se cicatrizeaza treptat, de la periferie spre centru.

Dupa desprinderea crustei ramane o cicatrice alba, elastica. Forma grava a antraxului cutanat o constituie edemul malign;

b) intern (pulmonar si intestinal).

Forma pulmonara evolueaza extrem de rapid, cu temperatura ridicata si fenomene de bronhopneumonie (sputa sanguinolenta, respiratie dificila, dureri de torace).

Forma intestinala prezinta simptome asemanatoare cu cele ale unei toxiinfectii alimentare grave: greturi, varsaturi, dureri abdominale, scaun diareic, varsaturi hemoragice sau constipatie, abdomen balonat.

Formele pulmonara si intestinala sunt mai grave.

Profilaxie

-Bolnavul va fi izolat in spitalul de boli contagioase pana la vindecarea clinica, pentru formele pulmonare si digestive, si pana la vindecarea leziunii cutanate, in caz de carbune cutanat (20-30 de zile).

-Dezinfectia obiectelor, rufariei si secretiilor bolnavului cu formol 5%.

-Masuri fata de suspecti:
aceleasi ca la cel bolnav, pana la infirmare.

-Masuri fata de sursele de infectie:
combaterea bolii la animale; animalele bolnave de antrax vor fi declarate, izolate si tratate, daca au o forma usoara, sau sacrificate, daca au o forma grava de boala, injectandu-le stricnina.
-Transportul cadavrelor animalelor se va face in vehicule cu inchidere etansa, usor de dezinfectat. Vor fi ingropate in gropi adanci de 2-2,5 m, acoperite cu var nestins.
Este interzisa jupuirea cadavrelor. Staulele vor fi dezinfectate cu creozol, fenol sau formol 5%; furajele contaminate se ard, fantanile se clorineaza, iar animalele care au fost adapostite acolo, se vor supraveghea medical si se vor vaccina.
-Animalele moarte de antrax trebuie trecute la capitolul „pierderi". De la aceste animale nu este voie sa se recupereze absolut nimic: piei, par, lana, copite, coarne. Pericolul este prea mare. Tratamentul este in primul rand antimicrobian , iar in cazurile severe se asocieaza penicilina, tetraciclina, tonice vasculare periferice, vitamine A,B,C.

---

Tag-uri: antrax, om, animale

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 01 April '09

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---