Statistics:
Visits: 3,591 Votes: 3 Fame Riser |
Fame Rank
6.7
Fame Riser
|
|||||||||||
Caracterizarea personajului Pasa Hassan
Q: | Intreaba despre Caracterizarea personajului Pasa Hassan |
In ceea ce piveste prsonajele, se remarca mai intai faptul ca ,desi balada poarta ca titlu numele lui Hassan, personajul principal este Mihai Viteazu, acesta fiind infatisat de toate momentele actiunii si de a carui prezenta luam cunostinta inca din primul vers:``Pe voda-l zareste calare trecand ``.
Mihai Viteazul este domnitorul Tarii Romanesti si conducatorul armatei romane si, dupa cum se observa inca din expozitiune, el se afla pretutindeni, fiind vazut in plina miscare. Bun organizator si strateg, calauzit de un fierbinte patriotism si caracterizat prin spirit de sacrificiu, se afla in fruntea armatei sale, fiind un exemplu, pentru ostasii sai.
Viteaz, cum spune si numele, vijeios, impetuos si intreprinzator, voda ``face carare ``prin ``multimea pagana``, iar `` in urma -i se- ndeasa cu vuet, curgand, /Ostirea romana``.
Insusirile sale sunt reliefate cu ajutorul metaforei `` fulger``, sinonima cu `` spada``, `` arma de lupta``, iar Mihai apare in postuta unui zeu neindurator care arunca asupra celor rai fulgrele maniei sale.Aceluiasi scop servesc si hiperbolele`` carare facand``, `` se -ndeasa, cu vuet curgand ``, `` cade- n mocirla, un val dupa val``.
Hotararea, darzenia, energia si curajul eroului se desprind, in primul rand, in timpul bataliei cu ultimele forte ale turcinlor trimise de Hassan pe campul de lupta. Mihai are un ascutit simt al anticiparii si isi da seama imediat de intentiile turcilor si indata `` si - alege vreo doi, / Se-ntoarce si pleaca spre gloata ``.Faptele vitejesti ale domnitorului roman provoaca uimirea lui Hassan ( ``de mirare e negru -pamant ``), caci Mihai este inversunat impotriva celor care i-au calcat tara, dar mobilul actiunilor sale nu este razbunarea, ci dorinta de liberate a neamului, subordonanata unui profund sentiment patriotic.
O serie de comparatii si metafore, in care unii termeni sunt elemnte din natura, are menirea de a pune in lumina insusirile mentioante : ``ca volbura toamnei se-nvarte ``, `` intra -n urdie ca lupu - ntre oi ``, `` vine furtuna `` etc.
In al doilea rand aceste trasaturi caracteristice se deprind si in confruntarea directa cu Hassan, carora li se adauga mandia, demnitatea si spiritul de sacrificiu ale voievodului. El il provoaca in doua randuri la lupta, dar pasa se sutrage prin fuga, fiind inspaimantat de curajul lui Mihai:<<--Stai, pasa o vorba de - aproape sa-ti spun /Ca nu te-am gasit nicairea>>/Dat pasa -si pirduse si capul si firea ! ``;<<-- Stai, pasa ! Sa piara azi unul din noi>>./Dar pasa mai tare zoreste ``.
Maretia trupului, asprimea vorbei, cutezanta faptei si neinfricarea sunt alte insusiri evidentiate de autor, de data aceasta cu ajutorul unei hiperbole constituite din comparatii cu elemente din natura :`` Salbaticul voda e-n zale si fier / Si zalele -i zuruie crunte / Gigantica poarta -o cupola pe frunte, / Si vorba -i tunet, rasunetul ger, / Iar barba din stanga - i ajunge la cer, / Si voda-i un munte ``.
Mihai este vazut de ochii ingroziti de spaima ai pasei, asemenea unui urias care domina campul de lupta si care baga panica in dusmani.
Mihai Viteazul este domnitorul Tarii Romanesti si conducatorul armatei romane si, dupa cum se observa inca din expozitiune, el se afla pretutindeni, fiind vazut in plina miscare. Bun organizator si strateg, calauzit de un fierbinte patriotism si caracterizat prin spirit de sacrificiu, se afla in fruntea armatei sale, fiind un exemplu, pentru ostasii sai.
Viteaz, cum spune si numele, vijeios, impetuos si intreprinzator, voda ``face carare ``prin ``multimea pagana``, iar `` in urma -i se- ndeasa cu vuet, curgand, /Ostirea romana``.
Insusirile sale sunt reliefate cu ajutorul metaforei `` fulger``, sinonima cu `` spada``, `` arma de lupta``, iar Mihai apare in postuta unui zeu neindurator care arunca asupra celor rai fulgrele maniei sale.Aceluiasi scop servesc si hiperbolele`` carare facand``, `` se -ndeasa, cu vuet curgand ``, `` cade- n mocirla, un val dupa val``.
Hotararea, darzenia, energia si curajul eroului se desprind, in primul rand, in timpul bataliei cu ultimele forte ale turcinlor trimise de Hassan pe campul de lupta. Mihai are un ascutit simt al anticiparii si isi da seama imediat de intentiile turcilor si indata `` si - alege vreo doi, / Se-ntoarce si pleaca spre gloata ``.Faptele vitejesti ale domnitorului roman provoaca uimirea lui Hassan ( ``de mirare e negru -pamant ``), caci Mihai este inversunat impotriva celor care i-au calcat tara, dar mobilul actiunilor sale nu este razbunarea, ci dorinta de liberate a neamului, subordonanata unui profund sentiment patriotic.
O serie de comparatii si metafore, in care unii termeni sunt elemnte din natura, are menirea de a pune in lumina insusirile mentioante : ``ca volbura toamnei se-nvarte ``, `` intra -n urdie ca lupu - ntre oi ``, `` vine furtuna `` etc.
In al doilea rand aceste trasaturi caracteristice se deprind si in confruntarea directa cu Hassan, carora li se adauga mandia, demnitatea si spiritul de sacrificiu ale voievodului. El il provoaca in doua randuri la lupta, dar pasa se sutrage prin fuga, fiind inspaimantat de curajul lui Mihai:<<--Stai, pasa o vorba de - aproape sa-ti spun /Ca nu te-am gasit nicairea>>/Dat pasa -si pirduse si capul si firea ! ``;<<-- Stai, pasa ! Sa piara azi unul din noi>>./Dar pasa mai tare zoreste ``.
Maretia trupului, asprimea vorbei, cutezanta faptei si neinfricarea sunt alte insusiri evidentiate de autor, de data aceasta cu ajutorul unei hiperbole constituite din comparatii cu elemente din natura :`` Salbaticul voda e-n zale si fier / Si zalele -i zuruie crunte / Gigantica poarta -o cupola pe frunte, / Si vorba -i tunet, rasunetul ger, / Iar barba din stanga - i ajunge la cer, / Si voda-i un munte ``.
Mihai este vazut de ochii ingroziti de spaima ai pasei, asemenea unui urias care domina campul de lupta si care baga panica in dusmani.
Tag-uri: pasa hassan, balada, mihai viteazu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 08 April '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :