Statistics:
Visits: 5,053 Votes: 11 Fame Riser |
Fame Rank
5.5
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre Caracterizarea lui Mihai Viteazul in antiteza cu Pasa Hassan
Q: | Intreaba despre Referat despre Caracterizarea lui Mihai Viteazul in antiteza cu Pasa Hassan |
Balada culta "Pasa Hassan" evoca unul dintre momentele importante ale istoriei noastre nationale, si anume lupta de la Calugareni, din august 1595, cand romanii condusi de Mihai Viteazul obtin o stralucita victorie impotriva turcilor cotropitori.
Desi balada poarta ca titlu numele lui Hassan, personajul principal este Mihai Viteazul, care este infatisat in toate momentele actiunii si de a carui prezenta luam cunostisnta inca din primul vers: "Pe voda-l zareste calare trecand". Astfel, inca de la inceput, se observa intentia autorului de a prezenta cele doua personaje in antiteza.
Daca pasa Hassan, conducatorul armatei otomane, este infatisat, la inceput static, Mihai Viteazul, domnitorul Tarii Romanesti si conducatorul armatei roamne, dupa cum se observa inca din expozitiune, se afla pretutindeni. Bun organizator si strateg, calauzit de un fierbinte patriotism si caracterizat de spirit de sacrificiu, se afla in fruntea armatei sale, fiind exemplu, prin fapte, pentru ostasii sai.
Hassan este incapabil de a actoina si de a conduca singur ostile si de aceea o face prin intermediul lui Mihnea, caruia "-trimite-o porunca". In schimb, viteaz, cum ii spune si numele, vijelios si intreprinzator, voda "face carare" prin "multimea pagana", iar "in urma-i se-ndeasa cu vuiet, curgand. / Ostirea romana". Insusirile sale sunt reliefate cu ajutorul metaforei "fulger", sinonima cu "spada", "arma de lupta", Mihai aparand in postura unui zeu neindurator, care arunca asupra navalitorilor fulgerele maniei sale. Aceluias scop servesc si hiperbolele "carare facand", "se-ndeasa, cu vuiet curgand", "cade-n mocirla, un val dupa val".
Cand este provocat la lupta, Hassan, este cuprins de teama, de groaza, deoarece stie ca Mihai este inversunat impotriva celor care i-au calcat tara si ca mobilul actiunilor sale este dorinta de liberatate a neamului, subordonata unui profund sentiment patriotic.
Asumandu-si responsabilitatea unei confrunatri directe, voievodul roman dovedeste mandrie, demnitate si spirit de sacrificiu, in timp ce pasa este disperat, ingrozit si gaseste ca ultima solutie fuga.
Prin infatisarea lui ("e galben-pierit", are "barba valvoi", "ii dardaie dintii") prin intregul comportament si prin gesturile sale necontrolate, disperate ("cu fraul pe coama el fuge nebun", "cu scarile-n coapse fugaru-si loveste", "isi rupe cu mana vestmantul"), pasa devine ridicol, deoarece spaima, disperarea si lasitatea de care da dovada nu sunt justificate pentru un cuceritor dornic de marire, iar neacceptarea confruntatii directe cu adversarul si fuga pana la taberele proprii, jurand "sa zaca de spaima o luna", cpata accente grotesti.
Spre deosebire de Hassan, desfigurat de groaza, Mihai Viteazul impresioneaza prin maretia trupului, asprimea vorbei, cutezanta faptei si neinfricarea, insusiri evidentiate de autor, de data aceasta cu ajutorul unei hiperbole constituite din comparatii si metafore cu elemante din natura:
"Salbaticul voda e-n zale si fier / Si zalale-i zuruie crunte, / Gigantica poart-o cupola pe frunte. / Si vorba-i e tunet, rasufletul ger, / Iar barda din stanga-i ajunge la cer, / Si voda-i un munte".
Mihai este vazut astfel de ochii ingroziti de spaima ai pasei, asemenea unui urias care domina campul de lupta si care baga panica in dusmani. Imaginea lui se realizeaza ca reflex al spaimei.
Daca poetul a intentionat sa infatiseze prin Hassan prototipul cotropitorului trufas, dar si las in acelasi timp, in fata impetuozitatii si vitejiei adversarului, prin mihai, el a realizat un simbol al luptei pentru independenta, al vitejiei si al demnitatii poporului roman. De aceea, scriitorul isi indreapta toata dragostea si admiratia catre acest erou, care a intrat in legenda prin faptele si insusirile sale alese. In schimb, comportamentul lui Hassan nu-i poate trezi decat dezaprobare si dispret, atitudine pe care poetul si-o exprima direct si puternic, apeland si la ironie: "Vazut-au si beii ca fuga e buna. / Si bietului pasa dreptate i-au dat".
Insusirile alese ale voievodului roman sunt puse in evidenta nu numai prin procedeele artistice mentionate si prin faptele sale, ci si printr-un alt procedeu dominant – antiteza – cu pasa Hassan.
De remarcat este si faptul ca multe dintre trasaturile lui Mihai Viteazul sunt prezentate prin prisma adversarului sau, a lui Hassan, aceasta fiind inca o dovada a maiestriei cu care Cosbuc isi creioneaza personajele.
Desi balada poarta ca titlu numele lui Hassan, personajul principal este Mihai Viteazul, care este infatisat in toate momentele actiunii si de a carui prezenta luam cunostisnta inca din primul vers: "Pe voda-l zareste calare trecand". Astfel, inca de la inceput, se observa intentia autorului de a prezenta cele doua personaje in antiteza.
Daca pasa Hassan, conducatorul armatei otomane, este infatisat, la inceput static, Mihai Viteazul, domnitorul Tarii Romanesti si conducatorul armatei roamne, dupa cum se observa inca din expozitiune, se afla pretutindeni. Bun organizator si strateg, calauzit de un fierbinte patriotism si caracterizat de spirit de sacrificiu, se afla in fruntea armatei sale, fiind exemplu, prin fapte, pentru ostasii sai.
Hassan este incapabil de a actoina si de a conduca singur ostile si de aceea o face prin intermediul lui Mihnea, caruia "-trimite-o porunca". In schimb, viteaz, cum ii spune si numele, vijelios si intreprinzator, voda "face carare" prin "multimea pagana", iar "in urma-i se-ndeasa cu vuiet, curgand. / Ostirea romana". Insusirile sale sunt reliefate cu ajutorul metaforei "fulger", sinonima cu "spada", "arma de lupta", Mihai aparand in postura unui zeu neindurator, care arunca asupra navalitorilor fulgerele maniei sale. Aceluias scop servesc si hiperbolele "carare facand", "se-ndeasa, cu vuiet curgand", "cade-n mocirla, un val dupa val".
Cand este provocat la lupta, Hassan, este cuprins de teama, de groaza, deoarece stie ca Mihai este inversunat impotriva celor care i-au calcat tara si ca mobilul actiunilor sale este dorinta de liberatate a neamului, subordonata unui profund sentiment patriotic.
Asumandu-si responsabilitatea unei confrunatri directe, voievodul roman dovedeste mandrie, demnitate si spirit de sacrificiu, in timp ce pasa este disperat, ingrozit si gaseste ca ultima solutie fuga.
Prin infatisarea lui ("e galben-pierit", are "barba valvoi", "ii dardaie dintii") prin intregul comportament si prin gesturile sale necontrolate, disperate ("cu fraul pe coama el fuge nebun", "cu scarile-n coapse fugaru-si loveste", "isi rupe cu mana vestmantul"), pasa devine ridicol, deoarece spaima, disperarea si lasitatea de care da dovada nu sunt justificate pentru un cuceritor dornic de marire, iar neacceptarea confruntatii directe cu adversarul si fuga pana la taberele proprii, jurand "sa zaca de spaima o luna", cpata accente grotesti.
Spre deosebire de Hassan, desfigurat de groaza, Mihai Viteazul impresioneaza prin maretia trupului, asprimea vorbei, cutezanta faptei si neinfricarea, insusiri evidentiate de autor, de data aceasta cu ajutorul unei hiperbole constituite din comparatii si metafore cu elemante din natura:
"Salbaticul voda e-n zale si fier / Si zalale-i zuruie crunte, / Gigantica poart-o cupola pe frunte. / Si vorba-i e tunet, rasufletul ger, / Iar barda din stanga-i ajunge la cer, / Si voda-i un munte".
Mihai este vazut astfel de ochii ingroziti de spaima ai pasei, asemenea unui urias care domina campul de lupta si care baga panica in dusmani. Imaginea lui se realizeaza ca reflex al spaimei.
Daca poetul a intentionat sa infatiseze prin Hassan prototipul cotropitorului trufas, dar si las in acelasi timp, in fata impetuozitatii si vitejiei adversarului, prin mihai, el a realizat un simbol al luptei pentru independenta, al vitejiei si al demnitatii poporului roman. De aceea, scriitorul isi indreapta toata dragostea si admiratia catre acest erou, care a intrat in legenda prin faptele si insusirile sale alese. In schimb, comportamentul lui Hassan nu-i poate trezi decat dezaprobare si dispret, atitudine pe care poetul si-o exprima direct si puternic, apeland si la ironie: "Vazut-au si beii ca fuga e buna. / Si bietului pasa dreptate i-au dat".
Insusirile alese ale voievodului roman sunt puse in evidenta nu numai prin procedeele artistice mentionate si prin faptele sale, ci si printr-un alt procedeu dominant – antiteza – cu pasa Hassan.
De remarcat este si faptul ca multe dintre trasaturile lui Mihai Viteazul sunt prezentate prin prisma adversarului sau, a lui Hassan, aceasta fiind inca o dovada a maiestriei cu care Cosbuc isi creioneaza personajele.
Tag-uri: referat, pasa hassan, balada, caracterizare, antiteza |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 30 November '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :