Statistics:
Visits: 4,074 Votes: 6 Fame Riser |
Fame Rank
5.7
Fame Riser
|
|||||||||||
Caracterizarea lui Mihai Viteazul in antiteza cu Pasa Hassan
Q: | Intreaba despre Caracterizarea lui Mihai Viteazul in antiteza cu Pasa Hassan |
Balada culta ‘‘Pasa Hassan’’, evoca unul dintre momentele importante ale istoriei noastre nationale si anume lupta de la Calugareni din August 1595, cand, sub conducera domnitorului nostru Mihai Viteazul romanii obtin o bine meritata victorie in fata turcilor contropitori.
Desi balada poarta ca titlu numele lui Hassan, personajul principal este Mihai Viteazul care participa la toate momentele si de a carui prezenta luam cunostinta inca din primul vers : ‘‘Pe voda-l zareste calare trecand’’. Astfel inca de la inceput se observa intentia autorului de a prezenta cele doua personaje in antiteza.
Daca Pasa Hassan, conducatorul armatei otomane este infatisat la inceput, static, departe de campuzl de lupta, ceea ce-i prefigureza lasitatea- trasatura sa dominanta, Mihai Viteazul conducatorul Tarii Romanesti si armatie romane, dupa cum aflam inca din expozitiune este prezent pretutindeni. Bun organizator si strateg, calauzit de un fierbinte patriotism, si caracterizat de spirit de sacrificiu, se afla in fruntea romanilor, fiindu-le exemplu prin faptele ostasilor sai. Hassan este incapabil de a actiona si de a conduce singur ostile si de a face prin intermediul lui Mihai Viteazul caruia ii trimite o porunca’’ In schimb, viteaz cum ii spune numele, voda este vijelios, impetios si intreprinzator. In schimb, viteaz cum ii spune, insusirile sunt reliefate prin folosirea prin folosirea metaforei ’’fulger’’ sinonima cu ‘‘spada’’, ‘‘arma de lupta’’, Mihai aparand in postura unui zeu neindurator care arunca asupra navalitoare cu fulgerele maniei sale. Aceleasi scop servesc si hiperbolele , ‘‘calare facand ‘‘, ‘‘se-deasca cu vuiet curajand ‘‘, ‘‘cad in mocirla un val dupa val’’.In timpul luptei, Pasa se manifesta prin uimire vizibila pe chipul sau( de mirare e negru pamant) nu stie daca ceea ce vede este vis sau realitate, pe cand Mihai se dovedeste darz, hotarat, energic si curajos. Are si un puternic simt al anticipatiei, caci isi da seama imediat de intentiile turcilor. Cand este provocat la lupta, Hassan este cuprins de teama si de groaza, pentru ca stie ca Mihai este inversunat impotriva celor care i-au incalcat tara si ca mobilul actiunilor sale este dorinta de libertate a neamului, subordonat unui puternic sentiment patriotic. Asumandu-si responsabilitatea unei confruntari directe, voievodul roman dovedeste demnitate, mandrie si spirit de sacrificiu in timp ce pasa este disperat, gasind ca ultima si unica solutie, fuga. Prin infatisarea lui( ‘‘e galben perit, are barba valvoi, ii dardaie dintii’’) prin comportarea’’cu fraul pe coama el fuge nebun’’ , isi rupe cu mana vestmantul, pasa devine ridicol, deoarece spaima lasitatea si disperarea de care da dovada nu sunt justificate pentru un cuceritor dornic de marire, iar neacaceptarea confruntarii directe cu adversarul si fuga pana la taberele proprii jurand ‘‘sa zaca de spaima o luna’’ capata accente grotesti.
Spre deosebire de Hassan, desfigurat de groaza, Mihai Viteazul impresioneaza prin maretia trupului, asprimea vorbei, curtezanta faptei si neinfricarea, aceste insusiri fiind evidentiate de aceasta data de catre autor printr-o hiperbola constituita din comparatii si metafore cu elemente din natura. Mihai este vazut astfel de ochii ingroziti ai pasei, asemenea unui urias care domina campul de lupta si baga panica in dusmani. Imaginea lui se realizeaza ca reflex al spaimei. Daca poetul a intentionat sa infatiseze prin Hassan prototipul cotropitorului trufas, dar las in acelasi timp, in fata impetuozitatii si vitejiei adversarului, prin Mihai a realizat simbolul luptei pentru independenta, al vitejiei, si demnitatii poporului roman. De aceea scriitorul isi indreapta tota dragostea si admiratia catre acest erou. In schimb, comportamentul lui Hassan nu-i poate trezii decat dezaprobare si dispret, atitudinea pe care autorul si-o exprima direct si puternic, apelandu-si la ironie. Insusirile alese ale voievodului roman sunt puse in evidenta nu numai prin procedeele artistice mentionate cisi prin faptele sale, dar si printr-un procedeu dominant : antiteza cu Pasa Hassan. Se remarca de asemenea si faptul ca multe din trasaturile lui Mihai Viteazul sunt prezentate prin prisma adversarului sau, a lui Hassan, acesta aceasta fiind inca o dovada a maiestriei cu care Cosbuc isi creioneaza personajele.
Desi balada poarta ca titlu numele lui Hassan, personajul principal este Mihai Viteazul care participa la toate momentele si de a carui prezenta luam cunostinta inca din primul vers : ‘‘Pe voda-l zareste calare trecand’’. Astfel inca de la inceput se observa intentia autorului de a prezenta cele doua personaje in antiteza.
Daca Pasa Hassan, conducatorul armatei otomane este infatisat la inceput, static, departe de campuzl de lupta, ceea ce-i prefigureza lasitatea- trasatura sa dominanta, Mihai Viteazul conducatorul Tarii Romanesti si armatie romane, dupa cum aflam inca din expozitiune este prezent pretutindeni. Bun organizator si strateg, calauzit de un fierbinte patriotism, si caracterizat de spirit de sacrificiu, se afla in fruntea romanilor, fiindu-le exemplu prin faptele ostasilor sai. Hassan este incapabil de a actiona si de a conduce singur ostile si de a face prin intermediul lui Mihai Viteazul caruia ii trimite o porunca’’ In schimb, viteaz cum ii spune numele, voda este vijelios, impetios si intreprinzator. In schimb, viteaz cum ii spune, insusirile sunt reliefate prin folosirea prin folosirea metaforei ’’fulger’’ sinonima cu ‘‘spada’’, ‘‘arma de lupta’’, Mihai aparand in postura unui zeu neindurator care arunca asupra navalitoare cu fulgerele maniei sale. Aceleasi scop servesc si hiperbolele , ‘‘calare facand ‘‘, ‘‘se-deasca cu vuiet curajand ‘‘, ‘‘cad in mocirla un val dupa val’’.In timpul luptei, Pasa se manifesta prin uimire vizibila pe chipul sau( de mirare e negru pamant) nu stie daca ceea ce vede este vis sau realitate, pe cand Mihai se dovedeste darz, hotarat, energic si curajos. Are si un puternic simt al anticipatiei, caci isi da seama imediat de intentiile turcilor. Cand este provocat la lupta, Hassan este cuprins de teama si de groaza, pentru ca stie ca Mihai este inversunat impotriva celor care i-au incalcat tara si ca mobilul actiunilor sale este dorinta de libertate a neamului, subordonat unui puternic sentiment patriotic. Asumandu-si responsabilitatea unei confruntari directe, voievodul roman dovedeste demnitate, mandrie si spirit de sacrificiu in timp ce pasa este disperat, gasind ca ultima si unica solutie, fuga. Prin infatisarea lui( ‘‘e galben perit, are barba valvoi, ii dardaie dintii’’) prin comportarea’’cu fraul pe coama el fuge nebun’’ , isi rupe cu mana vestmantul, pasa devine ridicol, deoarece spaima lasitatea si disperarea de care da dovada nu sunt justificate pentru un cuceritor dornic de marire, iar neacaceptarea confruntarii directe cu adversarul si fuga pana la taberele proprii jurand ‘‘sa zaca de spaima o luna’’ capata accente grotesti.
Spre deosebire de Hassan, desfigurat de groaza, Mihai Viteazul impresioneaza prin maretia trupului, asprimea vorbei, curtezanta faptei si neinfricarea, aceste insusiri fiind evidentiate de aceasta data de catre autor printr-o hiperbola constituita din comparatii si metafore cu elemente din natura. Mihai este vazut astfel de ochii ingroziti ai pasei, asemenea unui urias care domina campul de lupta si baga panica in dusmani. Imaginea lui se realizeaza ca reflex al spaimei. Daca poetul a intentionat sa infatiseze prin Hassan prototipul cotropitorului trufas, dar las in acelasi timp, in fata impetuozitatii si vitejiei adversarului, prin Mihai a realizat simbolul luptei pentru independenta, al vitejiei, si demnitatii poporului roman. De aceea scriitorul isi indreapta tota dragostea si admiratia catre acest erou. In schimb, comportamentul lui Hassan nu-i poate trezii decat dezaprobare si dispret, atitudinea pe care autorul si-o exprima direct si puternic, apelandu-si la ironie. Insusirile alese ale voievodului roman sunt puse in evidenta nu numai prin procedeele artistice mentionate cisi prin faptele sale, dar si printr-un procedeu dominant : antiteza cu Pasa Hassan. Se remarca de asemenea si faptul ca multe din trasaturile lui Mihai Viteazul sunt prezentate prin prisma adversarului sau, a lui Hassan, acesta aceasta fiind inca o dovada a maiestriei cu care Cosbuc isi creioneaza personajele.
Tag-uri: caracterizare, pasa hassan, mihai viteazul |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 March '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :