Statistics:
Visits: 1,707 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Titlul romanului Concert din muzica de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu
Q: | Intreaba despre Titlul romanului Concert din muzica de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu |
Romanul "Concert din muzica de Bach" de Hortensia Papadat-Bengescu, constituie o a doua-cronica de familie, dupa ciclul Comanestenilor de Duiliu Zamfirescu.
Actiunea se desfasoara pe trei planuri care se intretaie in unele puncte:
Primul - enuntat, de fapt, in titlu, cuprinde pregatirea, de catre Elena Draganescu, a unui concert din muzica de Bach, manifestare la care urma sa ia parte lumea buna din Bucurestiul interbelic.
Celelalte doua planuri ale actiunii il au ca personaj comun pe Lica Petrescu (poreclit "Trubadurulâ€).
Lica este "liantul" dintre cuplurile existente in roman: Lina-Rim (in viata carora intra prin Sia - fiica lui si a Linei) si Ada-Maxentiu (ultimul "popas" pe scara sociala, intrucat, dupa moartea lui Maxentiu, Lica va deveni print-consorte al Adei si va i ntra in cercurile politice inalte).
1. Titlul romanului reuneste cele trei planuri; minutios pregatit, mereu amanat si vestit, in final, printr-o repetitie (care are Ioc in cadrul unei inmormantari), concertul ar piitea fi- metafora imposibilitatii unor fiinte umane de a se integra in Armonia universala.
Chiar la inceputul romanului, soneria care se aude inoportun (tulburand linistea timpului tarator al Siei), ar putea sugera, prin stridenta, o structura dizarmonica a vietii.
in scena inmormantarii Siei - moment care aduna toate personajele, intr-o incercare de a reconstitui intregul din franturi disparate - are loc repetitia generala a mult amanatului concert; peste intreaga asistenta planeaza insa imaginea diforma a sicriului.
Structura dizarmonica a lumii Concertului prezinta mai multe aspecte:
a) Boala si uraciunea fizica inlocuiesc normalul si se intind ca o pata, asupra mai multor personaje: Sia este sluta, greoaie si obraznica, Lina este "ghemuita" si -astmatica, Rim are gesturi de manechin "desirat si spalacit"; nu mai putin Maxentiu a ajuns in ultimul stadiu de tuberculoza, Draganescu moare de inima, iar gemenii Hallipa sunt doua jumatati de fiinta umana, "viermusi subterani care se simteau bine la intuneric".
Avem impresia unei maculari a esentelor muzicale ale lumii, prin invazia maladivului.
b) Desfigurarii fizice ii corespunde deformarea morala.
Cel mai elocvent exemplu il constituie "buna Linaâ€: afland de relatia dintre sotul ei si Sia, "buimacita" de vestea ca ambii cunosteau secretul nasterii fetei, Lina devine rea: ea persista in aceasta atitudine obstinata, lasandu-si fiica sa moara, fara a schita cel mai mic gest de ajutor.
2. O alta explicatie a titlului ar putea proveni din faptul ca lumea romanului este prezentata prin tehnica muzicala a contrapunctului (care se reflecta pretutindeni): "de la intreteserea "monologurilor" interioare ale unor personaje care comunica foarte greu intre ele si de la jocul de lumini si umbre al portretelor de grup sau individuale, pana la distantarea planurilor epice si intersectarea temelor morale, intreg romanul se supune unor amplificari si nuantari care conduc la orchestrarea sensurilor" (Carmen Ligia Radulescu).
3. in sfarsit, in scena finala a inmormantarii Siei, vocile participantilor, (care par a fi "un fel de suspin cules din cer") confera concertului calitatea de a purifica lumea.
Actiunea se desfasoara pe trei planuri care se intretaie in unele puncte:
Primul - enuntat, de fapt, in titlu, cuprinde pregatirea, de catre Elena Draganescu, a unui concert din muzica de Bach, manifestare la care urma sa ia parte lumea buna din Bucurestiul interbelic.
Celelalte doua planuri ale actiunii il au ca personaj comun pe Lica Petrescu (poreclit "Trubadurulâ€).
Lica este "liantul" dintre cuplurile existente in roman: Lina-Rim (in viata carora intra prin Sia - fiica lui si a Linei) si Ada-Maxentiu (ultimul "popas" pe scara sociala, intrucat, dupa moartea lui Maxentiu, Lica va deveni print-consorte al Adei si va i ntra in cercurile politice inalte).
1. Titlul romanului reuneste cele trei planuri; minutios pregatit, mereu amanat si vestit, in final, printr-o repetitie (care are Ioc in cadrul unei inmormantari), concertul ar piitea fi- metafora imposibilitatii unor fiinte umane de a se integra in Armonia universala.
Chiar la inceputul romanului, soneria care se aude inoportun (tulburand linistea timpului tarator al Siei), ar putea sugera, prin stridenta, o structura dizarmonica a vietii.
in scena inmormantarii Siei - moment care aduna toate personajele, intr-o incercare de a reconstitui intregul din franturi disparate - are loc repetitia generala a mult amanatului concert; peste intreaga asistenta planeaza insa imaginea diforma a sicriului.
Structura dizarmonica a lumii Concertului prezinta mai multe aspecte:
a) Boala si uraciunea fizica inlocuiesc normalul si se intind ca o pata, asupra mai multor personaje: Sia este sluta, greoaie si obraznica, Lina este "ghemuita" si -astmatica, Rim are gesturi de manechin "desirat si spalacit"; nu mai putin Maxentiu a ajuns in ultimul stadiu de tuberculoza, Draganescu moare de inima, iar gemenii Hallipa sunt doua jumatati de fiinta umana, "viermusi subterani care se simteau bine la intuneric".
Avem impresia unei maculari a esentelor muzicale ale lumii, prin invazia maladivului.
b) Desfigurarii fizice ii corespunde deformarea morala.
Cel mai elocvent exemplu il constituie "buna Linaâ€: afland de relatia dintre sotul ei si Sia, "buimacita" de vestea ca ambii cunosteau secretul nasterii fetei, Lina devine rea: ea persista in aceasta atitudine obstinata, lasandu-si fiica sa moara, fara a schita cel mai mic gest de ajutor.
2. O alta explicatie a titlului ar putea proveni din faptul ca lumea romanului este prezentata prin tehnica muzicala a contrapunctului (care se reflecta pretutindeni): "de la intreteserea "monologurilor" interioare ale unor personaje care comunica foarte greu intre ele si de la jocul de lumini si umbre al portretelor de grup sau individuale, pana la distantarea planurilor epice si intersectarea temelor morale, intreg romanul se supune unor amplificari si nuantari care conduc la orchestrarea sensurilor" (Carmen Ligia Radulescu).
3. in sfarsit, in scena finala a inmormantarii Siei, vocile participantilor, (care par a fi "un fel de suspin cules din cer") confera concertului calitatea de a purifica lumea.
Tag-uri: concert din muzica de bach, hortensia papadat-bengescu, roman |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 17 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :