Statistics:
Visits: 3,999 Votes: 3 Fame Riser |
Fame Rank
5.7
Fame Riser
|
|||||||||||
Tarziu Cand Zapezile Sunt Albastre - Fanus Neagu
Q: | Intreaba despre Tarziu Cand Zapezile Sunt Albastre - Fanus Neagu |
Titlul acestei opere literare are o pronuntata valoare metaforica, '' zapezile albastre '' putand fi amintirile copilariei fericite, pe care adultul [ scriitorul ] le traieste mai '' tarziu '' [ la maturitate ].
De aceea interesanta si originala este viziunea artistica a autorului care cauta un mod particular de a combina elementele lumii reale. Este o noapte de februarie cu zapada si viscol. In camera incalzita se afla Banica si catelul Tocanel, varat intr-un ciorap de lana, iar sub pat canta un greiere. Curtea casei, livada cu stupi, poarta cu cocosul ei de lemn sunt acoperite de noianul de zapada prin care se zareste o carare.
Acestor elemente ale lumii reale i se suprapun elementele unei lumi fantastice, ireale, create de imaginatia copilului. Astfel, catelul Tocanel dobandeste i nsusirii omenesti si vorbeste cu Banica de la care afla ca baiatul s-a suit pe spinarea cocosului de lemn si s-a dus in lunca, unde i-a intalnit pe toti ceilalti cocosi de lemn din sat care au cerut sprijin. Aici, Banica ii ajuta sa-si invete puii sa zbooare. Destainuirea baiatului este oprita de interventia lui Tocanel care-i spune ca acum si cocosul de lemn si albinele au inghetat. Atunci baiatul pune soba pe rotile de la carut, care se aflau sub pat, si, pornind prin curte si prin livada, le salveaza de la inchet.
Lumea creata de imaginatia copilului este fantastica. Tocanel vorbeste si-l intelege pe stapan, cocosi de lemn au viata si converseaza la randul lor cu Banica, iar greierul '' veni topaind si intra in buzunarul baiatului ''.
Aici, lumea di vis se contopeste cu lumea reala, pentru ca baiatul atribuie insusiri fabuloase unor elemente din aceasta lume si astfel cele doua lumi se intrepatrund, dincolo de timp si spatiu. Intrepatrunderea lor este atat de stransa, incat imaginatia lucreaza si dupa iesirea din vis caci, dupa ce se trezeste, Bnica se gandeste la cocos si se adreseaza apoi catelului : '' Ehei, zise el, ce-o sa mai zburam noi doi cand o iesi luna plina ''.
Cele doua planuri - real si imaginar - sunt puse in relatie prin intermediul alegoriei, pentru ca visul baiatului nu este altceva decat imaginea transfigurata a copilariei. Aceasta notiune abstracta, dar reala - copilaria -, capata concretete tocmai prin visul copilului, dar de data aceasta lumea reala devine una fictiva, imaginara.
Aceasta opera literara il cucereste pe cititor nu numai cele doua lumi create, ci si prin naturaletea si simplitatea limbajului pri care se realizeaza alegoria si se reliefeaza felul de a vorbi al personajului : '' Astia mici sunt foarte prosti '' - spune el cu superioritate despre puii de cocosi, iar cand se infurie il ameninta pe Tocanel : '' Osa-ti dau vreo doua peste bot ''. Alteori, este deosebit de autoritar [ '' - Lasa-l, domnule, cand iti spun, si iesi afara ! Tocanel se supuse. '' ], devenind, insa, dupa imprejurari, si concesiv : '' Daca o sa m-ascultati mereu, te iau si pe tine ''.
Intregul text este de un farmec cuceritor izvorat din puritatea sufleteasca a copilului, capabil sa imagineze un univers fascinant, in care totul este posibil.
De aceea interesanta si originala este viziunea artistica a autorului care cauta un mod particular de a combina elementele lumii reale. Este o noapte de februarie cu zapada si viscol. In camera incalzita se afla Banica si catelul Tocanel, varat intr-un ciorap de lana, iar sub pat canta un greiere. Curtea casei, livada cu stupi, poarta cu cocosul ei de lemn sunt acoperite de noianul de zapada prin care se zareste o carare.
Acestor elemente ale lumii reale i se suprapun elementele unei lumi fantastice, ireale, create de imaginatia copilului. Astfel, catelul Tocanel dobandeste i nsusirii omenesti si vorbeste cu Banica de la care afla ca baiatul s-a suit pe spinarea cocosului de lemn si s-a dus in lunca, unde i-a intalnit pe toti ceilalti cocosi de lemn din sat care au cerut sprijin. Aici, Banica ii ajuta sa-si invete puii sa zbooare. Destainuirea baiatului este oprita de interventia lui Tocanel care-i spune ca acum si cocosul de lemn si albinele au inghetat. Atunci baiatul pune soba pe rotile de la carut, care se aflau sub pat, si, pornind prin curte si prin livada, le salveaza de la inchet.
Lumea creata de imaginatia copilului este fantastica. Tocanel vorbeste si-l intelege pe stapan, cocosi de lemn au viata si converseaza la randul lor cu Banica, iar greierul '' veni topaind si intra in buzunarul baiatului ''.
Aici, lumea di vis se contopeste cu lumea reala, pentru ca baiatul atribuie insusiri fabuloase unor elemente din aceasta lume si astfel cele doua lumi se intrepatrund, dincolo de timp si spatiu. Intrepatrunderea lor este atat de stransa, incat imaginatia lucreaza si dupa iesirea din vis caci, dupa ce se trezeste, Bnica se gandeste la cocos si se adreseaza apoi catelului : '' Ehei, zise el, ce-o sa mai zburam noi doi cand o iesi luna plina ''.
Cele doua planuri - real si imaginar - sunt puse in relatie prin intermediul alegoriei, pentru ca visul baiatului nu este altceva decat imaginea transfigurata a copilariei. Aceasta notiune abstracta, dar reala - copilaria -, capata concretete tocmai prin visul copilului, dar de data aceasta lumea reala devine una fictiva, imaginara.
Aceasta opera literara il cucereste pe cititor nu numai cele doua lumi create, ci si prin naturaletea si simplitatea limbajului pri care se realizeaza alegoria si se reliefeaza felul de a vorbi al personajului : '' Astia mici sunt foarte prosti '' - spune el cu superioritate despre puii de cocosi, iar cand se infurie il ameninta pe Tocanel : '' Osa-ti dau vreo doua peste bot ''. Alteori, este deosebit de autoritar [ '' - Lasa-l, domnule, cand iti spun, si iesi afara ! Tocanel se supuse. '' ], devenind, insa, dupa imprejurari, si concesiv : '' Daca o sa m-ascultati mereu, te iau si pe tine ''.
Intregul text este de un farmec cuceritor izvorat din puritatea sufleteasca a copilului, capabil sa imagineze un univers fascinant, in care totul este posibil.
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 08 April '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :