Statistics:
Visits: 1,721 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Structura compozitionala, subiectul dramei conflicte din drama istorica Razvan si Vidra de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Q: | Intreaba despre Structura compozitionala, subiectul dramei conflicte din drama istorica Razvan si Vidra de Bogdan Petriceicu Hasdeu |
Personalitate complexa, de o frapanta originalitate, situata prin enciclopedismul sau in descendenta lui D. Cantemir si I. Heliade Radulescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838-l907) a fost caracterizat de catre G. Calinescu drept "un geniu universal. in Hasdeu spiritul autohton s-a intrupat intru universalitate printr-o neistovita aspiratie spre totalitate si monumental: chiar neterminate, marile sale proiecte coplesesc prin enciclopedismul urias, aproape infricosator si prin drumurile pe care le deschid in istorie, filologie, folcloristica, literatura.
Pe langa monumentalele lucrari: "Etimologicum Magnum Romaniae", "loan Voda cel Cumplit" sau "Istoria critica a romanilor", geniul creator al lui Hasdeu s-a manifestat si in literatura. Astfel, in lirica, autorul s-a caracterizat ca.un repre zentant al Sturm und Drang-ului romanesc, "un poet al durerii crude si al deznadejdii†(T. Vianu); in epica, imbina comicul cu sarcasmul (nuvela "Duduca Mamuca") sau pune in discutie ideea de destin (romanul "Ursita"); in dramaturgie, talentul sau se manifesta inegal, dar si-a dat masura in drama istorica "Razvan si Vidra".
Aparuta in 1867 si inspirata dintr-o scriere a lui Balcescu, "Razvan si Vidra" este o drama istorica in versuri, ale carei calitati trebuie catate in:
(1) conflictul condus cu arta (in care personajele sunt atrase pe rand);
(2) imaginea personajului principal (simbol al omului care sufera din pricina unor prejudecati) si
(3) forta personajului feminin.
Drama este alcatuita din cinci canturi ale caror titluri sunt sugestive pentru actiunea din fiecare" cant; patru dintre ele (I, II, III si V) au cate un motto (de asemenea sugestiv).
in Cantul I intitulat "Un rob pentru un galben", actiunea se petrece intr-o piata din Iasi (pe atunci, capitala a Moldovei), in timpul domniei lui Petru Voda.
Tanase (un taran ajuns cersetor, din pricina ca vecinii, "din rea pizma" i-au luat pamantul), ii cere boierului Sbierea, "un banut", dar este refuzat; tot atunci insa zgarcitul isi pierde punga pe care o gaseste un tigan dezrobit - Razvan. Milos, acesta i-o ofera lui Tanase, dar cersetorul isi pastreaza un singur galben, nu fara a-si exprima rusinea de a primi pomana de la un tigan.
Se contureaza astfel conflictul interior (nascut in sufletul unui om care are constiinta calitatilor sale), suferinta pe care personajul o traieste din pricina originii sale. Aceasta suferinta se va converti intr-un conflict exterior ai carui termeni sunt inegali: Razvan si lumea:
"Lumea-si bate joc de mine! Rade lumea de Razvan! ... / O sa raz si eu de lume!... Da, vom rade fiecare: /- Ea de mine cu trufie, eu de dansa cu turbare! ..."
Deocamdata, "lumea" fiind reprezentata de Petru Voda, Razvan lipeste pe un stalp, un pamflet scris de el insusi la adresa voievodului. Prins de vataful Basota, Razvan este condamnat la spanzurare, dar "salvat" de Sbierea care il ia rob (pentru galbenul dat lui Tanase). Osandit de prejudecata publica (asa cum afirma Calinescu), Razvan este osandit si de labilitatea legilor tarii, pierzandu-si libertatea.
Cantul al II-lea - intitulat "Razbunarea" va dezvolta inca un moment al conflictului dintre personaj si lume: de data aceasta, actiunea se petrece,in Codrii Orheiului, unde Razvan (evadat din robie) devenise capetenie de haiduci.
Intr-una din zile, boierul Ganea le cere haiducilor s-o rapeasca, pentru el, pe frumoasa Vidra, nepoata lui Motoc.
Momentul aducerii acesteia coincide cu o noua aparitie a lui Sbierea (prins de haiduci si adus in fata capeteniei lor). Acum, Razvan isi schimba atitudinea in "razboiul" lui cu lumea, daruindu-i, generos, viata fostului sau stapan:
"Razvan te-avusese-n palma, si numai c-un semn de mana, Ar fi putut sa te faca praf, pulbere si tarana... Totusi, uite! Nu-ti lipseste nici un fir din perii tai ...Sa traiasca codrul verde! ... Pleaca slobod unde vrei..." Impresionata, Vidra va decide sa ramana alaturi de acest om adus de soarta, contribuind, ulterior, ea insasi la marirea si caderea lui Razvan.
in Cantul al III-lea - "Nepoata lui Motoc" actiunea este plasata intr-o tabara militara poloneza, in apropiere de Rusia. Ajuns ofiter in oastea polona, alaturi de vechii sai tovarasi de haiducie -Razasul si Vulpoi, Razvan are nostalgia plaiurilor natale. Alaturi de el se afla insa ambitioasa Vidra care-i sadeste in suflet dorul de marire: "Setea de-a merge-nainte ... Iata ceea ce-ti lipseste, Acea sete care frige si-ngheata inima mea! Dar trebui s-o aibi, Razvane! Eu voiesc, s-o vei avea ..." Staruinta ei da roade, astfel incat, in Cantul IV - "inca un pas" - Razvan simte gustul puterii.
Invitat in Moldova, de catre noul domnitor -Aron Voda -Razvan accepta, cu bucurie functia de hatman, care i-ar fi adus la picioare "lumea" (aflata in "razboi" cu el, din pricina originii tiganesti); nemultumita este tot Vidra care-I indeamna sa faca "inca un pas" si sa ia tronul.
Cantul V - "Marirea" evoca tocmai acest "pas": organizand rascoala contra lui Aron Voda, Razvan se inscauneaza ca domnitor si primeste ofrandele multimii. inca o data, destinul sau se intersecteaza cu acela al lui Sbierea, care tradeaza, deschizandu-le polonezilor portile cetatii de scaun.
in lupta, Razvan este ranit de moarte, iar ultimele lui cuvinte (rostite alaturi de lesul lui Sbierea) constituie o concluzie filosofica pe tema "Fortuna labilis":
"... Pe-amandoi aci ne vezi Praf, pulbere si cenusa!...Nebuni ce din lacomie, El pentru-o biata lescaie, eu pentru-un ceas de mandrie, Necrutand nemica-n lume, nestiind nemica sfant, Uitam ca viata-i o punte dintre leagan si mormant!"
Pe langa monumentalele lucrari: "Etimologicum Magnum Romaniae", "loan Voda cel Cumplit" sau "Istoria critica a romanilor", geniul creator al lui Hasdeu s-a manifestat si in literatura. Astfel, in lirica, autorul s-a caracterizat ca.un repre zentant al Sturm und Drang-ului romanesc, "un poet al durerii crude si al deznadejdii†(T. Vianu); in epica, imbina comicul cu sarcasmul (nuvela "Duduca Mamuca") sau pune in discutie ideea de destin (romanul "Ursita"); in dramaturgie, talentul sau se manifesta inegal, dar si-a dat masura in drama istorica "Razvan si Vidra".
Aparuta in 1867 si inspirata dintr-o scriere a lui Balcescu, "Razvan si Vidra" este o drama istorica in versuri, ale carei calitati trebuie catate in:
(1) conflictul condus cu arta (in care personajele sunt atrase pe rand);
(2) imaginea personajului principal (simbol al omului care sufera din pricina unor prejudecati) si
(3) forta personajului feminin.
Drama este alcatuita din cinci canturi ale caror titluri sunt sugestive pentru actiunea din fiecare" cant; patru dintre ele (I, II, III si V) au cate un motto (de asemenea sugestiv).
in Cantul I intitulat "Un rob pentru un galben", actiunea se petrece intr-o piata din Iasi (pe atunci, capitala a Moldovei), in timpul domniei lui Petru Voda.
Tanase (un taran ajuns cersetor, din pricina ca vecinii, "din rea pizma" i-au luat pamantul), ii cere boierului Sbierea, "un banut", dar este refuzat; tot atunci insa zgarcitul isi pierde punga pe care o gaseste un tigan dezrobit - Razvan. Milos, acesta i-o ofera lui Tanase, dar cersetorul isi pastreaza un singur galben, nu fara a-si exprima rusinea de a primi pomana de la un tigan.
Se contureaza astfel conflictul interior (nascut in sufletul unui om care are constiinta calitatilor sale), suferinta pe care personajul o traieste din pricina originii sale. Aceasta suferinta se va converti intr-un conflict exterior ai carui termeni sunt inegali: Razvan si lumea:
"Lumea-si bate joc de mine! Rade lumea de Razvan! ... / O sa raz si eu de lume!... Da, vom rade fiecare: /- Ea de mine cu trufie, eu de dansa cu turbare! ..."
Deocamdata, "lumea" fiind reprezentata de Petru Voda, Razvan lipeste pe un stalp, un pamflet scris de el insusi la adresa voievodului. Prins de vataful Basota, Razvan este condamnat la spanzurare, dar "salvat" de Sbierea care il ia rob (pentru galbenul dat lui Tanase). Osandit de prejudecata publica (asa cum afirma Calinescu), Razvan este osandit si de labilitatea legilor tarii, pierzandu-si libertatea.
Cantul al II-lea - intitulat "Razbunarea" va dezvolta inca un moment al conflictului dintre personaj si lume: de data aceasta, actiunea se petrece,in Codrii Orheiului, unde Razvan (evadat din robie) devenise capetenie de haiduci.
Intr-una din zile, boierul Ganea le cere haiducilor s-o rapeasca, pentru el, pe frumoasa Vidra, nepoata lui Motoc.
Momentul aducerii acesteia coincide cu o noua aparitie a lui Sbierea (prins de haiduci si adus in fata capeteniei lor). Acum, Razvan isi schimba atitudinea in "razboiul" lui cu lumea, daruindu-i, generos, viata fostului sau stapan:
"Razvan te-avusese-n palma, si numai c-un semn de mana, Ar fi putut sa te faca praf, pulbere si tarana... Totusi, uite! Nu-ti lipseste nici un fir din perii tai ...Sa traiasca codrul verde! ... Pleaca slobod unde vrei..." Impresionata, Vidra va decide sa ramana alaturi de acest om adus de soarta, contribuind, ulterior, ea insasi la marirea si caderea lui Razvan.
in Cantul al III-lea - "Nepoata lui Motoc" actiunea este plasata intr-o tabara militara poloneza, in apropiere de Rusia. Ajuns ofiter in oastea polona, alaturi de vechii sai tovarasi de haiducie -Razasul si Vulpoi, Razvan are nostalgia plaiurilor natale. Alaturi de el se afla insa ambitioasa Vidra care-i sadeste in suflet dorul de marire: "Setea de-a merge-nainte ... Iata ceea ce-ti lipseste, Acea sete care frige si-ngheata inima mea! Dar trebui s-o aibi, Razvane! Eu voiesc, s-o vei avea ..." Staruinta ei da roade, astfel incat, in Cantul IV - "inca un pas" - Razvan simte gustul puterii.
Invitat in Moldova, de catre noul domnitor -Aron Voda -Razvan accepta, cu bucurie functia de hatman, care i-ar fi adus la picioare "lumea" (aflata in "razboi" cu el, din pricina originii tiganesti); nemultumita este tot Vidra care-I indeamna sa faca "inca un pas" si sa ia tronul.
Cantul V - "Marirea" evoca tocmai acest "pas": organizand rascoala contra lui Aron Voda, Razvan se inscauneaza ca domnitor si primeste ofrandele multimii. inca o data, destinul sau se intersecteaza cu acela al lui Sbierea, care tradeaza, deschizandu-le polonezilor portile cetatii de scaun.
in lupta, Razvan este ranit de moarte, iar ultimele lui cuvinte (rostite alaturi de lesul lui Sbierea) constituie o concluzie filosofica pe tema "Fortuna labilis":
"... Pe-amandoi aci ne vezi Praf, pulbere si cenusa!...Nebuni ce din lacomie, El pentru-o biata lescaie, eu pentru-un ceas de mandrie, Necrutand nemica-n lume, nestiind nemica sfant, Uitam ca viata-i o punte dintre leagan si mormant!"
Tag-uri: drama istorica, razvan si vidra, bogdan petriceicu hasdeu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 17 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :