Statistics:
Visits: 1,649 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Sara pe deal - rezumat
Q: | Intreaba despre Sara pe deal - rezumat |
Pulbicata in Convorbiri literare din 1 iulie 1885, Sara pe deal a fost compusa la Viena, in 1871, finizata in 1872 si incorporata in postuma Eco, forma ultima a poemului Ondina.
Dragostea da poetului o sensibilitate sporita pentru lucrurile din jurul sau. Tematic, Sara pe deal este poemul dorului de dragoste, al visului pur. E visul tanarului abia iesit din adolescenta care aspira spre ideal. Manat de dor, de o pornire adanca venita din sine, el isi imagineaza - incinta experientei - poveste iubirii, pe care o traieste ca pe o dorinta aprinsa si statornica. in viziunea lui Eminescu, o astfel de iubire in care fiintele descopera armonia sufletelor si frumusetea universului este reper de valoare suprema, echivalent vu valoarea vietii insesi: "Astfel de noapte bogata Cine pe ea n-ar da vi ata lui toata ?", idee ce poate fi comparata cu aceea din Luceafarul: "si pentru toate da-mi in schimb O ora de iubire" sau din Pe langa plopii fara sot: "O ora sa fi fost amici Sa ne iubim cu dor S-ascult de glasul guiei mici O ora si sa mor".
Compozitional poezia este o idila cu puternice note de pastel, prin care se realizeaza un deplin echilibru intre planul erotic si planul naturii. Organizarea ei compozitionala urmareste sa sugereze raportul de consoana dintre cele doua realitati, prin incadrarea starii de suflet in starea naturii. Pentru aceasta, poetul insista mai intai asupra planului descriptiv, precum panitor in ultimele patru strofe, cu doar patru versuri apartinand celuilalt plan, apoi in ultimele doua strofe, pune accentul pe spectacolul erotic, refacand un fragment din ceremonialul cunoscut al perechii eminesciene.
De la inceput Eminescu percepe cu exactitate componentele naturii si locul obiectelor in spatiu. Imaginile au o sigurozitate realista, sunt usor de recunoscut si de reconstruit. Imaginile sunt vizuale (cu alternante de umbra si lumina urmarind miscarea naturii dinspre amurg spre noapte) si auditive. Sunetele, estompate, cu o intensitate redusa, contribuie in mod paradoxal, la accentuarea crescanda a tacerii generale. Ele sunt melodioase si melancolice: "buciumul suna cu jale", "apele plang", "fluierele murmura-n stana" ; familiare "scartaie-n vant cumpana de la fantana", "toaca rasuna mai tare", sau difuze: "cloputul umple cu glasul lui sara" alcatuind un strat sonor secundar, ca o muzica discreta a naturii.
Spatiul poetic devine astfel larg, evocator. Nu e nici puternic, nici individualizat prin detalii care particularizeaza excesiv, dar nici abstract, valabil oriunde si oricand. Privelistea care rezulta are o linie romantica domoala, cu turme care urca dealul, cu oamenii care vin de la coasa, cu sate pitite in vale.
Totul e domestic si pastoral, cu un aer de vechime nealterata. in aceasta atmosfera, poetul, patenteaza un sentiment, sugerind paralelismul psihic (om natura) realizat poetic printr-o subtila trecere a valorilor metaforice dintr-u plan in celalalt. Astfel, in strofa intai, jalea buciumului si plansetul apelor sunt stari in care se reflecta de fapt trairile sufletesti ale fetei care asteapta: "Sub un salcam, draga, m-astepti tu pe mine". Tot asa epitetele din versul: "luna pe cer trece-asa sfanta si clara" pot fi atribuite ochilor care privesc cu dor: "Ochii tai mari cauta-n frunza cea rara", iar metafora "stelele nasc umezi pe bolta senina reprezinta echivalentul astral al lacrimilor care apar fara voie si se sfarama cu straluciri diamantice intre genele fiintei coplesite de tensiune "Pieptul de dor, fruntea de ganduri ti-e plina". Spectacolul general al naturii e creat ca sa sustina prin efectele lui de rezonanta afectiva, izbucnirea de nestapanit a dorului. Versul declamatic care noteaza momentul: "Sufletul meu arde-n iubire ca para", are dublu rol: inchide planul naturii si concentreaza poemul pana la sfarsit in jurul povestii de dragoste. Se reia astfel jocul initiatic: "Langa salcam sta vom noi noaptea intreaga Ore intregi spuneti voi cat imi este draga! /Ne-am razama capetele-unul de altul si surazand vom adormi sub inaltul, Vechiul salcam".
Este scrisa un vis in care indrogastitii, imbatati de farmec, adorm, rezemati unul de celalalt, se contopesc in natura si refac, prin pereche, unitatea primordiala a mitului.
intrebarea finala: "Astfel de noapte bogata Cine pe ea n-ar da viata lui toata", a fericirii si a nostalgiei totodata, inaltaproblematica poemului intr-un plan dramatic profund, relevand aspiratia omului spre ideal si neputinta de a-l atinge.
Poezia este scrisa in metru clasic, cu versuri de 12 silabe constand dintr-un coriamb (troheu-iamb), doi dactili si un troheu precum si o cezura care separa coriambul de restul versului si-l individualizeaza.
Dragostea da poetului o sensibilitate sporita pentru lucrurile din jurul sau. Tematic, Sara pe deal este poemul dorului de dragoste, al visului pur. E visul tanarului abia iesit din adolescenta care aspira spre ideal. Manat de dor, de o pornire adanca venita din sine, el isi imagineaza - incinta experientei - poveste iubirii, pe care o traieste ca pe o dorinta aprinsa si statornica. in viziunea lui Eminescu, o astfel de iubire in care fiintele descopera armonia sufletelor si frumusetea universului este reper de valoare suprema, echivalent vu valoarea vietii insesi: "Astfel de noapte bogata Cine pe ea n-ar da vi ata lui toata ?", idee ce poate fi comparata cu aceea din Luceafarul: "si pentru toate da-mi in schimb O ora de iubire" sau din Pe langa plopii fara sot: "O ora sa fi fost amici Sa ne iubim cu dor S-ascult de glasul guiei mici O ora si sa mor".
Compozitional poezia este o idila cu puternice note de pastel, prin care se realizeaza un deplin echilibru intre planul erotic si planul naturii. Organizarea ei compozitionala urmareste sa sugereze raportul de consoana dintre cele doua realitati, prin incadrarea starii de suflet in starea naturii. Pentru aceasta, poetul insista mai intai asupra planului descriptiv, precum panitor in ultimele patru strofe, cu doar patru versuri apartinand celuilalt plan, apoi in ultimele doua strofe, pune accentul pe spectacolul erotic, refacand un fragment din ceremonialul cunoscut al perechii eminesciene.
De la inceput Eminescu percepe cu exactitate componentele naturii si locul obiectelor in spatiu. Imaginile au o sigurozitate realista, sunt usor de recunoscut si de reconstruit. Imaginile sunt vizuale (cu alternante de umbra si lumina urmarind miscarea naturii dinspre amurg spre noapte) si auditive. Sunetele, estompate, cu o intensitate redusa, contribuie in mod paradoxal, la accentuarea crescanda a tacerii generale. Ele sunt melodioase si melancolice: "buciumul suna cu jale", "apele plang", "fluierele murmura-n stana" ; familiare "scartaie-n vant cumpana de la fantana", "toaca rasuna mai tare", sau difuze: "cloputul umple cu glasul lui sara" alcatuind un strat sonor secundar, ca o muzica discreta a naturii.
Spatiul poetic devine astfel larg, evocator. Nu e nici puternic, nici individualizat prin detalii care particularizeaza excesiv, dar nici abstract, valabil oriunde si oricand. Privelistea care rezulta are o linie romantica domoala, cu turme care urca dealul, cu oamenii care vin de la coasa, cu sate pitite in vale.
Totul e domestic si pastoral, cu un aer de vechime nealterata. in aceasta atmosfera, poetul, patenteaza un sentiment, sugerind paralelismul psihic (om natura) realizat poetic printr-o subtila trecere a valorilor metaforice dintr-u plan in celalalt. Astfel, in strofa intai, jalea buciumului si plansetul apelor sunt stari in care se reflecta de fapt trairile sufletesti ale fetei care asteapta: "Sub un salcam, draga, m-astepti tu pe mine". Tot asa epitetele din versul: "luna pe cer trece-asa sfanta si clara" pot fi atribuite ochilor care privesc cu dor: "Ochii tai mari cauta-n frunza cea rara", iar metafora "stelele nasc umezi pe bolta senina reprezinta echivalentul astral al lacrimilor care apar fara voie si se sfarama cu straluciri diamantice intre genele fiintei coplesite de tensiune "Pieptul de dor, fruntea de ganduri ti-e plina". Spectacolul general al naturii e creat ca sa sustina prin efectele lui de rezonanta afectiva, izbucnirea de nestapanit a dorului. Versul declamatic care noteaza momentul: "Sufletul meu arde-n iubire ca para", are dublu rol: inchide planul naturii si concentreaza poemul pana la sfarsit in jurul povestii de dragoste. Se reia astfel jocul initiatic: "Langa salcam sta vom noi noaptea intreaga Ore intregi spuneti voi cat imi este draga! /Ne-am razama capetele-unul de altul si surazand vom adormi sub inaltul, Vechiul salcam".
Este scrisa un vis in care indrogastitii, imbatati de farmec, adorm, rezemati unul de celalalt, se contopesc in natura si refac, prin pereche, unitatea primordiala a mitului.
intrebarea finala: "Astfel de noapte bogata Cine pe ea n-ar da viata lui toata", a fericirii si a nostalgiei totodata, inaltaproblematica poemului intr-un plan dramatic profund, relevand aspiratia omului spre ideal si neputinta de a-l atinge.
Poezia este scrisa in metru clasic, cu versuri de 12 silabe constand dintr-un coriamb (troheu-iamb), doi dactili si un troheu precum si o cezura care separa coriambul de restul versului si-l individualizeaza.
Tag-uri: convorbiri literare, poezie, autor |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 12 December '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :