Statistics:
Visits: 1,259 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Rene Antoine Ferchault de Reaumur (1683 - 1757)
Q: | Intreaba despre Rene Antoine Ferchault de Reaumur (1683 - 1757) |
Rene Antoine Ferchault de Reaumur s-a nascut la 28 februarie 1683, in localitatea La Rochelle. La inceput a studiat dreptul la Bourges, apoi, in 1703 s-a mutat la Paris, unde a studiat stiintele naturii, matematica si fizica. La varsta de 25 de ani a devenit membru al Academiei de Stiinte din Paris si in cei aproape 50 de ani cat a fost membru activ al acesteia a fost de 12 ori director. La sesiunile Academiei a prezentat 75 de lucrari originale.
Dupa ce a publicat cateva lucrari de matematica, Reaumur si-a impartit aproape in mod egal interesul intre zoologie si tehnologie. In zoologie a facut multe descoperiri pe baza unor experiente ample si a observatiei personale. Din multimea sa de lucrari trebuie amintita opera "Tratat dedicat istoriei insectelor", care a aparut la Paris intre 17 32 si 1742 in sase volume ; avea 4000 de pagini si 250 anexe, cuprinzand aproximativ 5000 de planse. Prin aceasta lucrare, Reaumur a devenit intemeietorul stiintei despre insecte. Al saptelea volum a aparut abia 200 de ani dupa moartea lui si mai era material si pentru al optulea volum.
In 1711, Academia l-a numit mecanic salariat (echivalent aproximativ astazi cu postul de inginer tehnolog) si ii revenea sarcina de a publica carti in diverse domenii, pe meserii si industrii.
Din aceasta perioada dateaza lucrarea sa "Descrierea artelor si a meseriilor" care a fost tiparita abia dupa moartea autorului, in 1761, in 27 de volume. Reaumur a facut multe descoperiri tehnice si stiintifice pe care le-a prezentat la Academie : despre fabricarea oglinzilor, despre prelucrarea ardeziei, despre fabricarea perlelor artificiale, despre forjarea fierului, despre proprietatile hartiei si altele. In 1722 si-a publicat una dintre cele mai importante lucrari : "Arta transformarii fierului in otel", ce cuprinde rezultatele unor cercetari tehnologice, indreptata spre aplicarea practica ceea ce a dus la inceperea fabricarii otelului in intreaga Franta. In 1725, Reaumur s-a ocupat cu fabricarea tablei zincate care pana atunci era importata din Germania. A constatat pe cale experimentala ca o conditie importanta in fabricatie este inlaturarea stratului de fier de la suprafata si asigurarea unei suprafete perfect netede. In felul acesta a introdus aceasta noua productie in Franta.
In anii urmatori s-a ocupat de fabricarea portelanului si a descoperit portelanul care ii poarta numele, care era, de fapt, sticla asemanatoare cu portelanul. S-a ocupat si de termometre, intai cu alcool, apoi cu mercur, divizate de la punctul de inghet al apei pana la punctul de fierbere, in 80 de grade. Aceasta scala a primit numele de scala de temperatura Reaumur.
S-a ocupat de fabricarea de ancore si ace. In 1749 a publicat o lucrare in doua volume despre conservarea oualor si despre clocitul artificial.
Opera lui Reaumur este dovada unui interes profund si al unei participari active la aplicarea practica a descoperirilor si a cunostiintelor stiintifice. Inca din 1720 si-a expus parerile cu privire la necesitatea imbinarii stiintei cu practica intr-un Memoriu trimis Academiei. Aceasta opinie I-a calauzit intreaga viata.
Reaumur a murit la 18 octombrie 1757 la Bermondiere.
GRAD REAUMUR ( 0R ) este unitatea de masura pentru diferenta de temperatura. A fost denumita astfel in cinstea fizicianului si a naturistului francez Rene Antoine Ferchault de Reaumur.
Nota: Gradul Reaumur este o unitate nerationalizata. Unitatea fundamentala pentru temperatura este Kelvin ( K ) ; se accepta si gradul Celsius. ( 0C )
Dupa ce a publicat cateva lucrari de matematica, Reaumur si-a impartit aproape in mod egal interesul intre zoologie si tehnologie. In zoologie a facut multe descoperiri pe baza unor experiente ample si a observatiei personale. Din multimea sa de lucrari trebuie amintita opera "Tratat dedicat istoriei insectelor", care a aparut la Paris intre 17 32 si 1742 in sase volume ; avea 4000 de pagini si 250 anexe, cuprinzand aproximativ 5000 de planse. Prin aceasta lucrare, Reaumur a devenit intemeietorul stiintei despre insecte. Al saptelea volum a aparut abia 200 de ani dupa moartea lui si mai era material si pentru al optulea volum.
In 1711, Academia l-a numit mecanic salariat (echivalent aproximativ astazi cu postul de inginer tehnolog) si ii revenea sarcina de a publica carti in diverse domenii, pe meserii si industrii.
Din aceasta perioada dateaza lucrarea sa "Descrierea artelor si a meseriilor" care a fost tiparita abia dupa moartea autorului, in 1761, in 27 de volume. Reaumur a facut multe descoperiri tehnice si stiintifice pe care le-a prezentat la Academie : despre fabricarea oglinzilor, despre prelucrarea ardeziei, despre fabricarea perlelor artificiale, despre forjarea fierului, despre proprietatile hartiei si altele. In 1722 si-a publicat una dintre cele mai importante lucrari : "Arta transformarii fierului in otel", ce cuprinde rezultatele unor cercetari tehnologice, indreptata spre aplicarea practica ceea ce a dus la inceperea fabricarii otelului in intreaga Franta. In 1725, Reaumur s-a ocupat cu fabricarea tablei zincate care pana atunci era importata din Germania. A constatat pe cale experimentala ca o conditie importanta in fabricatie este inlaturarea stratului de fier de la suprafata si asigurarea unei suprafete perfect netede. In felul acesta a introdus aceasta noua productie in Franta.
In anii urmatori s-a ocupat de fabricarea portelanului si a descoperit portelanul care ii poarta numele, care era, de fapt, sticla asemanatoare cu portelanul. S-a ocupat si de termometre, intai cu alcool, apoi cu mercur, divizate de la punctul de inghet al apei pana la punctul de fierbere, in 80 de grade. Aceasta scala a primit numele de scala de temperatura Reaumur.
S-a ocupat de fabricarea de ancore si ace. In 1749 a publicat o lucrare in doua volume despre conservarea oualor si despre clocitul artificial.
Opera lui Reaumur este dovada unui interes profund si al unei participari active la aplicarea practica a descoperirilor si a cunostiintelor stiintifice. Inca din 1720 si-a expus parerile cu privire la necesitatea imbinarii stiintei cu practica intr-un Memoriu trimis Academiei. Aceasta opinie I-a calauzit intreaga viata.
Reaumur a murit la 18 octombrie 1757 la Bermondiere.
GRAD REAUMUR ( 0R ) este unitatea de masura pentru diferenta de temperatura. A fost denumita astfel in cinstea fizicianului si a naturistului francez Rene Antoine Ferchault de Reaumur.
Nota: Gradul Reaumur este o unitate nerationalizata. Unitatea fundamentala pentru temperatura este Kelvin ( K ) ; se accepta si gradul Celsius. ( 0C )
Tag-uri: experimente, fizician, temperatura |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 14 December '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :