Statistics:
Visits: 1,058 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Relatiile de rudenie dintre indivizi
Q: | Intreaba despre Relatiile de rudenie dintre indivizi |
Oamenii se află ÅŸi în relaÅ£ii de rudenie unii cu alÅ£ii. în timp cc în societăţile anterioare relaÅ£iile de rudenie aveau un rol foarte important în ansamblul relaÅ£iilor sociale, în societăţile contemporane, caracterizate printr-o economie avansată ÅŸi un malt grad de civilizaÅ£ie, rolul relaÅ£iilor de rudenie a scăzut; ele pot totuÅŸi influenÅ£a activităţile sociale, fie stimulându-le fie, dimpotrivă, frânându-le. în anumite limite, de exemplu în întreprinderile mici ÅŸi mijlocii, rudenia poate asigura avantaje sociale ÅŸi economice. In societatea industrială relaÅ£iile de rudenie sunt nesemnificative, un rol important jucând relaÅ£iile de competiÅ£ie, care asigură succesul economic Å
Amintiţi-vă cum s-a format clasa I, din care aţi făcut parte (majoritatea elevilor nu se cunosc între ei).
Se începe cu deschiderea anului şcolar, directorul anunţă distribuirea elevilor şi a învăţătorilor pe clase. Elevii sunt invitaţi să poftească în sala lor de clasă. Din acest moment, ei intră în contact unii cu alţii: se observă, se studiază, se prezintă reciproc, au loc primele discuţii, schimburi de informaţii despre sine, despre ceea ce-i preocupă mai mult. Unii se simt atraşi de alţii sau, dimpotrivă, respinşi; se nasc simpatii şi antipatii. Un elev (oarecare) se simte atras de colegul lui de bancă şi începe să-i imite comportamentul, tocmai pentru că-1 apreciază şi-l simpatizează. Altul, dimpotrivă, simte antipatie, dispreţ faţă de colegul de bancă şi abia aşteaptă un motiv ca să- intre în dispută cu el.
In grup, în afara relaţiilor de atracţie şi respingere reciprocă se pot manifesta şi relaţii de indiferenţă. Astfel, unui elev (oarecare) din clasă îi este indiferent dacă colegul lui învaţă bine sau rămâne corigent, dacă se simte singur sau înconjurat de prieteni etc.
Relaţiile de atracţie-indiferenţă-respingere se pot înlocui - în timp - unele pe altele. De exemplu, un tânăr, la început indiferent faţă de colegii lui de învăţătură sau de joacă, sfârşeşte prin a se ataşa de ei şi a-i declara de „ neînlocuit " , sau invers, deşi la început un tânăr a manifestat simpatie faţă de altul, treptat, simpatia s-a transformat în indiferenţă.
Atracţia, indiferenţa sau antipatia reciprocă pot fi cauzate de factori diferiţi. Astfel, la baza atracţiei dintre doi adolescenţi poate să stea fie un interes comun, fie o fire comună (veselă sau melancolică), fie dragostea. Se pare însă că cel mai frecvent la baza atracţiei reciproce stau interesele, ideile, atitudinile comune.
Uneori, atracţia-respingerea se intersectează cu alt tip de reacţie preferenţială : dominaţia-subordonarea, sau protecţia-trebuinţa de a fi protejat. Dacă la baza relaţiei atracţie-respingere stă existenţa unor trebuinţe, interese, idealuri comune, la baza relaţiei de dominare-subordonare sau protejare-nevoia de a fi protejat stă satisfacerea unor trebuinţe, interese diferite, dar care se completează reciproc (trebuinţe complementare).
în al doilea caz, fiecare partener încearcă satisfacţie de pe urma faptului că primeşte un comportament diferit de al lui, care îi este necesar şi pe care celălalt partener îl îndeplineşte cu plăcere.
Elementele celor două tipuri de relaţii preferenţiale, respectiv : atracţie-respingere, dominare-subordonare se pot,schimba între ele, influenţându-se reciproc. Astfel, relaţiile de dominare-subordonare determină apariţia unei stări de satisfacţie, când atracţia celor doi parteneri este acceptată de fiecare dintre ei sau, dimpotrivă, apariţia unei stări de insatisfacţie şi a unei relaţii de respingere, atunci când nu mai este acceptată de fiecare dintre parteneri şi devine apăsătoare, dăunătoare pentru uceştia.
Alte tipuri de interacţiune umană sunt: competiţia cooperarea, conflictul.
('ooperarea reprezintă coordonarea eforturilor a doi sau mai mulţi parteneri în vederea atingerii unui scop comun. Unii sociologi consideră că relaţia de cooperare este cea mai importanţi relaţie interumană, pentru că asigură interesele ambilor parteneri.
Studiile de psihosociologie au arătat că la copii conduitele de cooperare apar în jurul vârstei de trei ani.
Competiţia (concurenţa) reprezintă rivalitatea sau „ lupta " dintre două sau mai multe persoane sau grupuri pentru atingerea unui scop indivizibil. Astfel, poate exista concurenţă între doi elevi pentru obţinerea premiului I la învăţătură, între mai mulţi sportivi pentru obţinerea cupei învingătorului etc. Acest gen de concurenţă are un caracter pozitiv, întrucât nu există nici o acţiune îndreptată spre distrugerea adversarului. Competiţia care urmăreşte să demonstreze superioritatea unuia dintre parteneri asigură mersul înainte al societăţii, dezvoltarea acesteia.
Concurenţa poate avea şi consecinţe negative asupra unuia sau altuia dintre parteneri, atunci când urmăreşte realizarea intereselor proprii unui individ sau grup, folosind mijloace ilsgale (neoneste), neloiale.în majoritatea cazurilor, activităţile sociale reprezintă o îmbinare a cooperării cu concurenţa şi cu alte forme de conduită umana.
Conflictul apare atunci când individul sau grupul doreşte să-şi atingă propriile interese prin subordonarea sau chiar eliminarea individului sau grupului, care urmăreşte interese identice sau asemănătoare. De exemplu, când doi colegi îşi dau seama că doar unul poate obţine premiul I la învăţătură, între ei poate să apară fie concurenţă - atunci când fiecare încearcă să studieze cât mai temeinic pentru a obţine performanţe cât mai mari, fie conflictul - atunci când încep să se combată, să se ponegrească, să-şi facă greutăţi reciproc, să se şicaneze.
Cooperarea, competiţia şi conflictul au fost numite de psihologi şi sociologi forme de interacţiune mutuală, deoarece persoanele implicate manifestă aceeaşi conduită unele faţă de altele : dacă una este agresivă faţă de cealaltă, şi cealaltă îi răspunde la fel (tot agresiv). Dacă o persoană este agresivă faţă de o altă persoană, însă aceasta din urmă nu răspunde cu acelaşi tip de conduită, nu putem vorbi despre o relaţie con-flictuală între cele două.
Ÿi social.
Amintiţi-vă cum s-a format clasa I, din care aţi făcut parte (majoritatea elevilor nu se cunosc între ei).
Se începe cu deschiderea anului şcolar, directorul anunţă distribuirea elevilor şi a învăţătorilor pe clase. Elevii sunt invitaţi să poftească în sala lor de clasă. Din acest moment, ei intră în contact unii cu alţii: se observă, se studiază, se prezintă reciproc, au loc primele discuţii, schimburi de informaţii despre sine, despre ceea ce-i preocupă mai mult. Unii se simt atraşi de alţii sau, dimpotrivă, respinşi; se nasc simpatii şi antipatii. Un elev (oarecare) se simte atras de colegul lui de bancă şi începe să-i imite comportamentul, tocmai pentru că-1 apreciază şi-l simpatizează. Altul, dimpotrivă, simte antipatie, dispreţ faţă de colegul de bancă şi abia aşteaptă un motiv ca să- intre în dispută cu el.
In grup, în afara relaţiilor de atracţie şi respingere reciprocă se pot manifesta şi relaţii de indiferenţă. Astfel, unui elev (oarecare) din clasă îi este indiferent dacă colegul lui învaţă bine sau rămâne corigent, dacă se simte singur sau înconjurat de prieteni etc.
Relaţiile de atracţie-indiferenţă-respingere se pot înlocui - în timp - unele pe altele. De exemplu, un tânăr, la început indiferent faţă de colegii lui de învăţătură sau de joacă, sfârşeşte prin a se ataşa de ei şi a-i declara de „ neînlocuit " , sau invers, deşi la început un tânăr a manifestat simpatie faţă de altul, treptat, simpatia s-a transformat în indiferenţă.
Atracţia, indiferenţa sau antipatia reciprocă pot fi cauzate de factori diferiţi. Astfel, la baza atracţiei dintre doi adolescenţi poate să stea fie un interes comun, fie o fire comună (veselă sau melancolică), fie dragostea. Se pare însă că cel mai frecvent la baza atracţiei reciproce stau interesele, ideile, atitudinile comune.
Uneori, atracţia-respingerea se intersectează cu alt tip de reacţie preferenţială : dominaţia-subordonarea, sau protecţia-trebuinţa de a fi protejat. Dacă la baza relaţiei atracţie-respingere stă existenţa unor trebuinţe, interese, idealuri comune, la baza relaţiei de dominare-subordonare sau protejare-nevoia de a fi protejat stă satisfacerea unor trebuinţe, interese diferite, dar care se completează reciproc (trebuinţe complementare).
în al doilea caz, fiecare partener încearcă satisfacţie de pe urma faptului că primeşte un comportament diferit de al lui, care îi este necesar şi pe care celălalt partener îl îndeplineşte cu plăcere.
Elementele celor două tipuri de relaţii preferenţiale, respectiv : atracţie-respingere, dominare-subordonare se pot,schimba între ele, influenţându-se reciproc. Astfel, relaţiile de dominare-subordonare determină apariţia unei stări de satisfacţie, când atracţia celor doi parteneri este acceptată de fiecare dintre ei sau, dimpotrivă, apariţia unei stări de insatisfacţie şi a unei relaţii de respingere, atunci când nu mai este acceptată de fiecare dintre parteneri şi devine apăsătoare, dăunătoare pentru uceştia.
Alte tipuri de interacţiune umană sunt: competiţia cooperarea, conflictul.
('ooperarea reprezintă coordonarea eforturilor a doi sau mai mulţi parteneri în vederea atingerii unui scop comun. Unii sociologi consideră că relaţia de cooperare este cea mai importanţi relaţie interumană, pentru că asigură interesele ambilor parteneri.
Studiile de psihosociologie au arătat că la copii conduitele de cooperare apar în jurul vârstei de trei ani.
Competiţia (concurenţa) reprezintă rivalitatea sau „ lupta " dintre două sau mai multe persoane sau grupuri pentru atingerea unui scop indivizibil. Astfel, poate exista concurenţă între doi elevi pentru obţinerea premiului I la învăţătură, între mai mulţi sportivi pentru obţinerea cupei învingătorului etc. Acest gen de concurenţă are un caracter pozitiv, întrucât nu există nici o acţiune îndreptată spre distrugerea adversarului. Competiţia care urmăreşte să demonstreze superioritatea unuia dintre parteneri asigură mersul înainte al societăţii, dezvoltarea acesteia.
Concurenţa poate avea şi consecinţe negative asupra unuia sau altuia dintre parteneri, atunci când urmăreşte realizarea intereselor proprii unui individ sau grup, folosind mijloace ilsgale (neoneste), neloiale.în majoritatea cazurilor, activităţile sociale reprezintă o îmbinare a cooperării cu concurenţa şi cu alte forme de conduită umana.
Conflictul apare atunci când individul sau grupul doreşte să-şi atingă propriile interese prin subordonarea sau chiar eliminarea individului sau grupului, care urmăreşte interese identice sau asemănătoare. De exemplu, când doi colegi îşi dau seama că doar unul poate obţine premiul I la învăţătură, între ei poate să apară fie concurenţă - atunci când fiecare încearcă să studieze cât mai temeinic pentru a obţine performanţe cât mai mari, fie conflictul - atunci când încep să se combată, să se ponegrească, să-şi facă greutăţi reciproc, să se şicaneze.
Cooperarea, competiţia şi conflictul au fost numite de psihologi şi sociologi forme de interacţiune mutuală, deoarece persoanele implicate manifestă aceeaşi conduită unele faţă de altele : dacă una este agresivă faţă de cealaltă, şi cealaltă îi răspunde la fel (tot agresiv). Dacă o persoană este agresivă faţă de o altă persoană, însă aceasta din urmă nu răspunde cu acelaşi tip de conduită, nu putem vorbi despre o relaţie con-flictuală între cele două.
Tag-uri: social, interactiune, individ, relatii |
- Omul si destinul (10442 visits)
- Importanta principiilor morale in viata societatii (8883 visits)
- Comportamentul nostru in societate (6556 visits)
- Compozitia si definitia aerului (5535 visits)
- Copilaria, paradisul inocentei (3386 visits)
- Importanta lacurilor in Romania (3278 visits)
- Metacomunicarea şi paralimbajul (2946 visits)
- Ce sunt depresiunile intramontane (2612 visits)
- Despre NixServers.ro (2537 visits)
- Cum s-a format Delta Dunarii (2477 visits)
- Clima de campie din Romania (2411 visits)
- Limbajul timpului (2400 visits)
- Limbajul tacerii (2386 visits)
- Uscatorul de par (2342 visits)
- Tipuri de comportament ale indivizilor in societate (2089 visits)
- Pasiunea aristocratilor si a vedetelor pentru iahturi
- Cum ne pregatim de o drumetie
- Cum ne pregatim de o calatorie cu masina in vacanta
- Cum ne pregatim de o calatorie cu trenul in vacanta
- Cum ne pregatim de o calatorie cu avionul in vacanta
- Cum ne pregatim de o calatorie cu vaporul in vacanta
- Relatiile interumane in cadrul familiei
- Protectia familiei si a copilului
- Cum se organizeaza comunicarea
- Cine sunt interlocutorii mesajelor pe care la transmitem
- Comunicarea este esentiala convietuirii sociale
- Importanta calitatilor vocale ale vorbitorului in procesul de comunicare
- Comuniarea determina relatii interumane
Categorie: Diverse - ( Diverse - Archiva)
Data Adaugarii: 12 October '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :