Statistics:
Visits: 1,140 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre relatiile sociale in epoca preistorica - prima parte
Q: | Intreaba despre Referat despre relatiile sociale in epoca preistorica - prima parte |
Nu putem sti aproape nimic sigur cu privire la raporturile sociale ale umanitatii din era paleolitica. Se pot face doar unele deductii, bazate pe putinele repere arheologice de care dispunem.
in legatura cu foarte andelungata perioada a paleoliticului inferior este logic sa presupunem ca o societate a carei economie se baza in principal pe vina-toare nu putea trai decat in grupuri de cel putin douazeci de familii; ca functia de comanda in grup o detinea barbatul cel mai viguros si mai abil in ale visatoarei; ca activitatile economice (vinatoarea propriu-zisa, transportul si pregatirea vinatului, confectionarea uneltelor, culesul hranei de natura vegetala, s.a.) erau distribuite intre membrii grupului in functie de virsta si de sex; ca cel putin uneori consumarea vanatului avea loc in co mun, la mese comune; ca pentru dirijarea acestor activitati exista o oricat de rudimentara structura organizatorica si de conducere, individuala sau colectiva; ca trebuie sa se fi stabilit si anumite norme de activitate practica, de comportare in relatiile dintre membrii grupului sau dintre grupuri diferite; in sfirsit, ca aceste grupuri erau comunitati deschise, mentineau relatii de un fel sau altul cu grupuri diverse, inclusiv prin relatiile de inrudire.
La concluzii ceva mai sigure ne conduc dovezile, materiale datand din paleoliticul mijlociu, in special mormintele. Din aceste dovezi reiese ca ritualul de inmormintare nu facea nici o distinctie intre sexe, fapt care permite supozitia ca nici in viata femeia n-ar fi detinut o pozitie socialmente inferioara barbatului. Comunitatea de familie avea, aproape sigur, o importanta deosebita; ceea ce este dovedit de faptul ca si copiii erau inmormintati alaturi de parinti, insotiti de obiecte si podoabe funerare.
Despre un cult propriu-zis al mortilor inca nu se poate vorbi, decat doar despre o grija, un respect, o afectiune fata de defunct.
In acest sens trebuie interpretata grija omului din Neanderthal de a-si imnorminta mortii. Dar probabil ca abia inconceptia omuluisapiensmortul continua sa traiasca peacest pamint ca inainte, invizibil insa si intr-un anumit loc fix in mormint; ca raminea un fel de „cadavru viu"; drept care trebuia sa i se puna alaturi de mincare, sa i se dea uneltele, armele, podoabele Iui si sa fie asezat in groapa intr-o anumita pozitie, ca si cum ar dormi sau ca si cum ar fi bolnav.
in legatura cu foarte andelungata perioada a paleoliticului inferior este logic sa presupunem ca o societate a carei economie se baza in principal pe vina-toare nu putea trai decat in grupuri de cel putin douazeci de familii; ca functia de comanda in grup o detinea barbatul cel mai viguros si mai abil in ale visatoarei; ca activitatile economice (vinatoarea propriu-zisa, transportul si pregatirea vinatului, confectionarea uneltelor, culesul hranei de natura vegetala, s.a.) erau distribuite intre membrii grupului in functie de virsta si de sex; ca cel putin uneori consumarea vanatului avea loc in co mun, la mese comune; ca pentru dirijarea acestor activitati exista o oricat de rudimentara structura organizatorica si de conducere, individuala sau colectiva; ca trebuie sa se fi stabilit si anumite norme de activitate practica, de comportare in relatiile dintre membrii grupului sau dintre grupuri diferite; in sfirsit, ca aceste grupuri erau comunitati deschise, mentineau relatii de un fel sau altul cu grupuri diverse, inclusiv prin relatiile de inrudire.
La concluzii ceva mai sigure ne conduc dovezile, materiale datand din paleoliticul mijlociu, in special mormintele. Din aceste dovezi reiese ca ritualul de inmormintare nu facea nici o distinctie intre sexe, fapt care permite supozitia ca nici in viata femeia n-ar fi detinut o pozitie socialmente inferioara barbatului. Comunitatea de familie avea, aproape sigur, o importanta deosebita; ceea ce este dovedit de faptul ca si copiii erau inmormintati alaturi de parinti, insotiti de obiecte si podoabe funerare.
Despre un cult propriu-zis al mortilor inca nu se poate vorbi, decat doar despre o grija, un respect, o afectiune fata de defunct.
In acest sens trebuie interpretata grija omului din Neanderthal de a-si imnorminta mortii. Dar probabil ca abia inconceptia omuluisapiensmortul continua sa traiasca peacest pamint ca inainte, invizibil insa si intr-un anumit loc fix in mormint; ca raminea un fel de „cadavru viu"; drept care trebuia sa i se puna alaturi de mincare, sa i se dea uneltele, armele, podoabele Iui si sa fie asezat in groapa intr-o anumita pozitie, ca si cum ar dormi sau ca si cum ar fi bolnav.
Tag-uri: relatii sociale, epoca preistorica, referat |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 04 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :