Statistics:
Visits: 12,618 Votes: 4 Fame Riser |
Fame Rank
6
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat: Rosu si negru de Stendhal - Rezumat
Q: | Intreaba despre Referat: Rosu si negru de Stendhal - Rezumat |
Verrieres este un mic oras frantuzesc situat in munti. Primarul acestuia, instaritul domn de Renal, locuieste impreuna cu sotia sa si cei trei copii ai sai intr-o minunata casa imprejmuita de gradini. Dorind sa iasa in evidenta si sa fie mai presus de cincurentul sau, Valenod, domnul de Renl se hotaraste sa angajeze un perceptor pentru copii. Il alege pe Julien, fiul unui tzaran. "E un tanar teolog, sau asa ceva, bun latinist, si copiii au sa faca progrese cu el ; are o fire energica, asa spune preotul." Julien, un baiat de nouasprezece ani, admirator lui Napoleon Bonaparte, este pe placul stapanei lui. "In salon, oricat de umila i-ar fi fost tinuta, ea ii gasea o mare superioritate intelectuala fata de toti ce veneau in casa." La inceput ii este greu in noua locuinta, se acomodeaza cu d
Doamna de Renal este curinsa de fericire la aflarea vestii. "Ea ceru sa-i repete de mai multe ori ca Julien refuzase de-a binelea si ca refuzul lui nu-i ingaduia sa revina la o hotarare mai inteleapta." Totusi, fericirea asta o determina sa stea pe ganduri. "<< Nu cumva sunt indragostita de Julien ? >> se intreba ea in sfarsit."
Venind primavara, familia de Renal se muta la resedinta de vara din Vergy. Incetul cu incetul intre Julien si doamna de Renal se infiripa o aventura de dragoste. Singura care isi da seama de ceva este doamna de Derville, o prietena de-a casei. Pentru doamna de Renal, sentimentele de iubire sunt ceva cu totul nou. "Sa fiu oare indragostita ? Eu, femeie maritata, sa fiu indragostita ? Dar pentru sotul meu n-am simtit niciodata nebunia asta intunecata care ma face sa nu-mi pot dezlipi gandul de la Julien." Totusi dupa scurt timp incepe sa o chinuie ideea pacatului. "Cand se temea ca nu-i iubita, cand o tortura ideea infioratoare a pacatului, ca si cum a doua zi avea sa fie legata de stalpul infamiei, in piata publica din Verrieres, cu o tablita explicand lumii adulterul savarsit."
Julien isi lua un concediu de trei zile pentru a-l vizita pe prietenul sau Foque. Acesta ii propune sa faca negot impreuna, Julien insa rezfuza oferta. Intors la Vergy, isi continua periculoasa escapada cu stapana casei. Intr-una din nopti se furiseaza la iubita sa in camera. Aceasta se simte vinovata de ceea ce face si totusi nu se poate opri. "Si, chiar cand nu mai avu ce sa-i refuze, ea il impingea departe de ea, cu sincera indignare, si apoi i se arunca in brate."
Cand in toamna trecu regele prin Verriers, ea reuseste sa-l numeasca pe Julien in garda de onoare, daruindu-i un costum nou. Concetatenii sunt indignati de aceasta fapta. "Cum, pentru ca lucratorul asta marunt, deghizat in popa, era perceptorul tancilor lui, primarul avea indrazneala sa-l numeasca in garda de onoare, spre paguba domnilor cutare si cutare, fabricanti cu dare de mana ?" In aceiasi zi, tanarul il cunoaste pe episcopul de Agde, un barbat cu doar sapte sau opt ani mai in varsta ca el.
Elisa observand ca se petrece ceva intre stapana casei si Julien, se duce la domnul de Valenod si-i destainuie totul. Acesta nu asteapta mult si trimite o scrisoare anonima domnului de Renal, in care povesteste la randul lui cele aflate. Cei doi amanti, banuind primejdia, uneltesc un plan pentru a iesi din impas, plan care le reuseste. Julien este nevoit sa plece pentru un timp la Verrieres, unde isi petreece timpul printre plictisitorii bogatasi ai orasului. "Ce adunatura ! isi spuse Julien, chiar daca mi-ar da jumatate din tot ce fura, tot n-as vrea sa traiesc laolalta cu ei. Intr-o buna zi m-as da de gol ; n-as fi in stare sa-mi stpanesc dispretul pe care mi-l inspira." Intre timp doamna de Renal reusi sa-l convinga cu desavarsire pe sotul ei ca este nevinovata in toata intamplarea. Planul insa trebuie dus la sfarsit. "Dar nu mai era femeia nepriceputa si sfioasa de acum un an ; patima ei fata si remuscarile ii luminasera mintea." Asadar, hotaraste sa se desparta de Julien pentru o vreme, trimitand-ul la un seminar la Besancon. Scrisoarea de recomandare i-o face parintele Chelan, prietenul tanarului si om de seama in ochii parintelui Pirard, directorul seminarului. Julien nu-si face prieteni in rastimpul sederii lui acolo, este insa luat sub ocrotirea parintelui Pirard, care cu timpul il indrageste.
Scrisorile doamnei de Renal nu le primeste, acestea fiind arse. "<< Sa ma fi uitat oare toata lumea ? >>, se gandea el, nestiind ca parintele Pirard primise si zvarlise in foc cateva scrisori trimise din Dijon [...]." Colegii lui ii poreclesc "Martin Luther", "mai ales, ziceau ei, din pricina logicii aceleia dracesti care il face sa fie atat de infmurat." Desi se straduieste, Julien nu reuseste sa se faca iubit. Spre norocul lui, dupa ce il destituie din functie, parintele Pirard il recomanda marchizului de La Mole. Marchizul este incantat de ideea de a-l lua pe tanar ca secretar, lucru pe care il si face numaidecat. Inainte de plecarea spre resedinta de La Mole din Paris, Julien trece pe la iubita sa pentru a o vedea ultima oara inainte de lunga despartire. Face acest lucru pe furis, noaptea, plecand dimineata ca un fugar, cu domnul de Renal pe urmele lui.
ificultate, nu-i iubeste pe copii, este invidiat de servitori si simte o profunda repulsie fata de cei bogati. Cand afla ca Elisa, camerista, este indragostita de el, respinge imediat ideea casatoriei. "El ii marturisi preotului, cu multa sovaiala in glas, ca din pricini pe care nu le putea spune, ca sa nu dauneze altcuiva, respinsese de la inceput casatoria planuita.
Doamna de Renal este curinsa de fericire la aflarea vestii. "Ea ceru sa-i repete de mai multe ori ca Julien refuzase de-a binelea si ca refuzul lui nu-i ingaduia sa revina la o hotarare mai inteleapta." Totusi, fericirea asta o determina sa stea pe ganduri. "<< Nu cumva sunt indragostita de Julien ? >> se intreba ea in sfarsit."
Venind primavara, familia de Renal se muta la resedinta de vara din Vergy. Incetul cu incetul intre Julien si doamna de Renal se infiripa o aventura de dragoste. Singura care isi da seama de ceva este doamna de Derville, o prietena de-a casei. Pentru doamna de Renal, sentimentele de iubire sunt ceva cu totul nou. "Sa fiu oare indragostita ? Eu, femeie maritata, sa fiu indragostita ? Dar pentru sotul meu n-am simtit niciodata nebunia asta intunecata care ma face sa nu-mi pot dezlipi gandul de la Julien." Totusi dupa scurt timp incepe sa o chinuie ideea pacatului. "Cand se temea ca nu-i iubita, cand o tortura ideea infioratoare a pacatului, ca si cum a doua zi avea sa fie legata de stalpul infamiei, in piata publica din Verrieres, cu o tablita explicand lumii adulterul savarsit."
Julien isi lua un concediu de trei zile pentru a-l vizita pe prietenul sau Foque. Acesta ii propune sa faca negot impreuna, Julien insa rezfuza oferta. Intors la Vergy, isi continua periculoasa escapada cu stapana casei. Intr-una din nopti se furiseaza la iubita sa in camera. Aceasta se simte vinovata de ceea ce face si totusi nu se poate opri. "Si, chiar cand nu mai avu ce sa-i refuze, ea il impingea departe de ea, cu sincera indignare, si apoi i se arunca in brate."
Cand in toamna trecu regele prin Verriers, ea reuseste sa-l numeasca pe Julien in garda de onoare, daruindu-i un costum nou. Concetatenii sunt indignati de aceasta fapta. "Cum, pentru ca lucratorul asta marunt, deghizat in popa, era perceptorul tancilor lui, primarul avea indrazneala sa-l numeasca in garda de onoare, spre paguba domnilor cutare si cutare, fabricanti cu dare de mana ?" In aceiasi zi, tanarul il cunoaste pe episcopul de Agde, un barbat cu doar sapte sau opt ani mai in varsta ca el.
Elisa observand ca se petrece ceva intre stapana casei si Julien, se duce la domnul de Valenod si-i destainuie totul. Acesta nu asteapta mult si trimite o scrisoare anonima domnului de Renal, in care povesteste la randul lui cele aflate. Cei doi amanti, banuind primejdia, uneltesc un plan pentru a iesi din impas, plan care le reuseste. Julien este nevoit sa plece pentru un timp la Verrieres, unde isi petreece timpul printre plictisitorii bogatasi ai orasului. "Ce adunatura ! isi spuse Julien, chiar daca mi-ar da jumatate din tot ce fura, tot n-as vrea sa traiesc laolalta cu ei. Intr-o buna zi m-as da de gol ; n-as fi in stare sa-mi stpanesc dispretul pe care mi-l inspira." Intre timp doamna de Renal reusi sa-l convinga cu desavarsire pe sotul ei ca este nevinovata in toata intamplarea. Planul insa trebuie dus la sfarsit. "Dar nu mai era femeia nepriceputa si sfioasa de acum un an ; patima ei fata si remuscarile ii luminasera mintea." Asadar, hotaraste sa se desparta de Julien pentru o vreme, trimitand-ul la un seminar la Besancon. Scrisoarea de recomandare i-o face parintele Chelan, prietenul tanarului si om de seama in ochii parintelui Pirard, directorul seminarului. Julien nu-si face prieteni in rastimpul sederii lui acolo, este insa luat sub ocrotirea parintelui Pirard, care cu timpul il indrageste.
Scrisorile doamnei de Renal nu le primeste, acestea fiind arse. "<< Sa ma fi uitat oare toata lumea ? >>, se gandea el, nestiind ca parintele Pirard primise si zvarlise in foc cateva scrisori trimise din Dijon [...]." Colegii lui ii poreclesc "Martin Luther", "mai ales, ziceau ei, din pricina logicii aceleia dracesti care il face sa fie atat de infmurat." Desi se straduieste, Julien nu reuseste sa se faca iubit. Spre norocul lui, dupa ce il destituie din functie, parintele Pirard il recomanda marchizului de La Mole. Marchizul este incantat de ideea de a-l lua pe tanar ca secretar, lucru pe care il si face numaidecat. Inainte de plecarea spre resedinta de La Mole din Paris, Julien trece pe la iubita sa pentru a o vedea ultima oara inainte de lunga despartire. Face acest lucru pe furis, noaptea, plecand dimineata ca un fugar, cu domnul de Renal pe urmele lui.
Tag-uri: referat, stendhal, rezumat, literatura |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 06 December '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :