Statistics:
Visits: 1,275 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre poezia neomodernista
Q: | Intreaba despre Referat despre poezia neomodernista |
Volumul ‘In dulcele stil clasic’, aparut in 1970, are ca tema dominanta starea de criza a limbajului care, in viziunea lui Nichita Stanescu, nu e doar un sistem de semne lingvistice arbitrare, ci un substitut al realitatii, aflat adeseori intr-o relatie tensionata cu aceasta.
Titlul volumului induce in eroare, caci poeziile care il alcatuiesc sunt postmoderne, conservand din ‘dulcele stil clasic doar elemente prozodice : unitati trofice, ritm, rima, masura si o anume ‘clasica’ seninatate ce respira din unele poeme ale volumului.
Accentele biblice ‘jucate’ teatral, ceremonialnic sagalnic-cochet insenat limbajului, de constructia parodica a varstelor poetice romanesti sunt insa de factura postmoderna. Temele lirice deja familiare cititorulu i se regasesc si aici : ochiu/ privirea ca energie ce dinamizeaza lumea, desi o tine la diostanta, ruptura sinelui, sinele ‘bolnav’, sinele ce nu poate iesi din sine etc.
Titlul poeziei dezvolta o structura atributiva ce pare a califica un obiect absent : ceva in dulcele stil clasic. Lait motivul ‘pasul tau de domnisoara’ ar putea ocupa locul acestui teremen de referinta omis. Capacitatea lui de a clarifica sensul e , insa, datorita lipsei de coincretete a substantivului ‘pasul’ - miscare, deci pura dinamica, si nu realitate obiectuala.
Tot ceea ce ar putea circumscrie sfera de inteles a sintagmei laimotivice se dovedeste instabil si derutant : ‘pasul’, coboara ‘dintr-un bolovan, dintr-o frunza verde, pala, dintr-o inserare-n seara’ ; in plus, el are ‘roscata funda’ si, cu toate aceste determinari, pare o halucinatie, un miraj ]ce dispare fulgerator : ‘o secunda, o secunda / eu l-am fost zarit in unda’.
Abia in final, apostrofa ironica’Domnisoara, mai nimic / pe sub soarele pitic’ ajunge la un spor de concretete. Faptura apelata cu condenscendenta protocolara ‘domnisoara’ e mai degraba o schema abstracta, o conventie a femininului distant, iar prezenta ei fulgurant langa ‘unda’ pare o epifenie ale carei stari le inregistreaza pulsatoriu eul receptor : ‘inima incet mi-afunda’, ‘…mi-este foarte rau’. Alte doua substantive ale poeziei, ‘unda’ si ‘inima’ intaresc sugestia de puslatie ritmica, in care lumea si fiinta par a impartasi o fiziologie comuna.
Vag erotica si camuflat programatica, poezia’ in dulcele stil clasic releva unicitatea si, totodata, efemeriatea ‘secundei de intalnire a eului rostitor cu ‘pasul de domnisoara’. Substantivul ‘domnisoara’ se aseaza sub sugestia seraficului a puritatii a segalniciei cochete feminine, sugestie resimtita ca de sueta in timpul modern al ironiei.
Conjugarea ‘pasului cu simturile eului - vazul, auzul - e, in acelasi timp, ‘dureros de dulce,’ dar si dureros de trecatoare, imperceptibila in luma obiectiva. Din aceasta conjugare va rezulta, ca un fruct, ‘zicerea’. Eul rostitro’ imperfect mozaicat, starea , semnificantul, cuvantul ca semn conventional al realitatii incearca sa prinda inefabilul substantei ei.
Finalul poemei inregistreaza resemnat trecerea timpului, raportata la aparentul imobilism al fiintei : ‘Pasul trece, eu raman’. Trecerea ‘pasului’ a imbolnavit fiinta de ‘boala demiurgica’. Eul devine ‘semnizeu’ datorita sansei intalnirii, dar ‘ramane blestemat’, condamnta la a numi nenumitul, ideea de frumusete.
Intalnirea ce se doivedise seducatoare e un ‘accident al semnificatiilor’ : ‘pasul, semn nonsalant al gratiei, il atinge fluturant pe seducatorul sedus. Eliberarea de vraja aproape erotica a ‘pasului de domnisoara’ este iminenta. Drama se pararii se ‘indulceste’ prin invocatia incantatorie : ‘Mai ramai cu mersul tau / parc ape timpanul meu’.
Mirajul ‘pasului’ dublat in oglinda ambigua a ‘undei’ (suprafata acvatica miscatoare) se presimte fulgurant, dupa care el devine amintire invocata. ‘Starea’, ca si ‘viziunea sentimentelor’ resping prezentul. In timpul cand sunt percepute ele devin trecut.
Titlul volumului induce in eroare, caci poeziile care il alcatuiesc sunt postmoderne, conservand din ‘dulcele stil clasic doar elemente prozodice : unitati trofice, ritm, rima, masura si o anume ‘clasica’ seninatate ce respira din unele poeme ale volumului.
Accentele biblice ‘jucate’ teatral, ceremonialnic sagalnic-cochet insenat limbajului, de constructia parodica a varstelor poetice romanesti sunt insa de factura postmoderna. Temele lirice deja familiare cititorulu i se regasesc si aici : ochiu/ privirea ca energie ce dinamizeaza lumea, desi o tine la diostanta, ruptura sinelui, sinele ‘bolnav’, sinele ce nu poate iesi din sine etc.
Titlul poeziei dezvolta o structura atributiva ce pare a califica un obiect absent : ceva in dulcele stil clasic. Lait motivul ‘pasul tau de domnisoara’ ar putea ocupa locul acestui teremen de referinta omis. Capacitatea lui de a clarifica sensul e , insa, datorita lipsei de coincretete a substantivului ‘pasul’ - miscare, deci pura dinamica, si nu realitate obiectuala.
Tot ceea ce ar putea circumscrie sfera de inteles a sintagmei laimotivice se dovedeste instabil si derutant : ‘pasul’, coboara ‘dintr-un bolovan, dintr-o frunza verde, pala, dintr-o inserare-n seara’ ; in plus, el are ‘roscata funda’ si, cu toate aceste determinari, pare o halucinatie, un miraj ]ce dispare fulgerator : ‘o secunda, o secunda / eu l-am fost zarit in unda’.
Abia in final, apostrofa ironica’Domnisoara, mai nimic / pe sub soarele pitic’ ajunge la un spor de concretete. Faptura apelata cu condenscendenta protocolara ‘domnisoara’ e mai degraba o schema abstracta, o conventie a femininului distant, iar prezenta ei fulgurant langa ‘unda’ pare o epifenie ale carei stari le inregistreaza pulsatoriu eul receptor : ‘inima incet mi-afunda’, ‘…mi-este foarte rau’. Alte doua substantive ale poeziei, ‘unda’ si ‘inima’ intaresc sugestia de puslatie ritmica, in care lumea si fiinta par a impartasi o fiziologie comuna.
Vag erotica si camuflat programatica, poezia’ in dulcele stil clasic releva unicitatea si, totodata, efemeriatea ‘secundei de intalnire a eului rostitor cu ‘pasul de domnisoara’. Substantivul ‘domnisoara’ se aseaza sub sugestia seraficului a puritatii a segalniciei cochete feminine, sugestie resimtita ca de sueta in timpul modern al ironiei.
Conjugarea ‘pasului cu simturile eului - vazul, auzul - e, in acelasi timp, ‘dureros de dulce,’ dar si dureros de trecatoare, imperceptibila in luma obiectiva. Din aceasta conjugare va rezulta, ca un fruct, ‘zicerea’. Eul rostitro’ imperfect mozaicat, starea , semnificantul, cuvantul ca semn conventional al realitatii incearca sa prinda inefabilul substantei ei.
Finalul poemei inregistreaza resemnat trecerea timpului, raportata la aparentul imobilism al fiintei : ‘Pasul trece, eu raman’. Trecerea ‘pasului’ a imbolnavit fiinta de ‘boala demiurgica’. Eul devine ‘semnizeu’ datorita sansei intalnirii, dar ‘ramane blestemat’, condamnta la a numi nenumitul, ideea de frumusete.
Intalnirea ce se doivedise seducatoare e un ‘accident al semnificatiilor’ : ‘pasul, semn nonsalant al gratiei, il atinge fluturant pe seducatorul sedus. Eliberarea de vraja aproape erotica a ‘pasului de domnisoara’ este iminenta. Drama se pararii se ‘indulceste’ prin invocatia incantatorie : ‘Mai ramai cu mersul tau / parc ape timpanul meu’.
Mirajul ‘pasului’ dublat in oglinda ambigua a ‘undei’ (suprafata acvatica miscatoare) se presimte fulgurant, dupa care el devine amintire invocata. ‘Starea’, ca si ‘viziunea sentimentelor’ resping prezentul. In timpul cand sunt percepute ele devin trecut.
Tag-uri: nichita stanescu, limbaj, poezie |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 15 April '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :