Statistics:
Visits: 1,284 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre Caracterizare: Mara de Ioan Slavici
Q: | Intreaba despre Referat despre Caracterizare: Mara de Ioan Slavici |
Mara se inscrie in categoria personajelor feminine puternice, ambitioase si volitive.
Portretul fizic, prezentat la inceputul romanului sugereaza masivitate, stabilitate, fiind un factor de echilibru:
"Muiere mare, spatoasa si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vint. Mara sta ziua toata sub satra, in dorul mesei de poame si de turta dulce".
Infletul vaduvei, cu cei doi copii, este dominat de doua pasiuni: dra-gostea pentru copii si dragostea pentru bani. Ea lupta sa asigura viitorul copiilor ei. Plina de energie neobosita, este precupeata si umbla cu satra la tir-gurile de la Rodna si Arad. Banii strinsi ii imparte in trei ciorapi: unul pentru persida, altul pentru Trica si al treilea pentru zile negre.
Este o femeie chibzuita, desteapta, cu simtul practic, stie sa-s i plaseze banii. Impreuna cu Hubar incepe o afacere cu paduri, apoi inchirieaza podul plutitor de pe Mures, banii obtinuti ii imprumuta cu dobinda.
Gesturile Marei, dupa felul in care pastreaza banii, se sublinieaza o zgircenie a ei: "Cind poate sa spuna florinul ea-l saruta, apoi ramine asa, singura, cu banii intinsi pe masa, sta pe ginduri si incepe in cele din urma sa plinga."
Mara cunoaste pretul si valoarea banilor "Mai presus de bani nu e nimic decit sanatatea si voia buna. Banul are mare putere, el deschide toate usile si strica toate legile".
Pentru Mara, banii reprezinta siguranta zilei de miine, stima si apre-cierea oamenilor: "Banul te ridica si in sufletul tau si in gindul altora.".
Pe masura ce-i creste averea, Mara se schimba, fiind constient de noua sa pozitie in societate: vorbeste mai apasat, se cearta mai putin si se tine mai drept ca odinioara.
Obtinind banii cu greu, prin efort propriu. Mara se desparte cu greu de ei. Desii isi iubeste copii, evita sa cheltuiasca bani pentru ei. Jucind rolul va-duvei sarace, Mara obtine scutire de taxe pentru Persida.
"Ii singerea inima cind i se storceau banii adunati cu multa grija pentru aceste nimicuri de care dinsa nu simtea nici o trebuinta ".
Desi a strins bani multi pentru zestre persidei, dupa multa tirguieli cu a insusi ii da o suma de bani mult mai mica decit strinsese. De asemenea, nu re-nunta la bani pentru a-l scapa pe trica de armata.
Originalitatea personajului consta intr-un amestec dintre sentimentul de gragoste pentru copii si ambitia de a agonisi tot mai multi bani, dar nu o dezumanizeaza, nu-i modifica sentimentele, ea este foarte calculata.
Visul ei nu se implineste, dar Mara nu dramatizeaza situatia ci se adapteaza repede, luind viata asa cum este. Astfel, nu o condamna pe fiica ei care sfidind societatea in care traieste fuge cu Nalt. Mara incearca sa o inteleaga, fiind chiar mindra de atitudinea fiicei sale: "sa-i scrii, sa nu o invinovatesc ci o pling..., eu o asteptsa vie, cind ii va fi prea greu, ca tot muumaii sunt ori ca nimeni in lumea acesta nu poate sa aiba pentru dinsa atita durere ca mine"...
Desi copii o dezamagesc, convingerea ei este ca: "Tot n-are nimeni copii ca mine !".
Figura precupetei din Rodna domina intregul roman prin forta ei, prin trasaturile si complexitatea ei. Mara este un caracer "bine determinat, o prezenta dominata de la inceputul si pina la sfirsitul romanului ".
Portretul fizic, prezentat la inceputul romanului sugereaza masivitate, stabilitate, fiind un factor de echilibru:
"Muiere mare, spatoasa si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vint. Mara sta ziua toata sub satra, in dorul mesei de poame si de turta dulce".
Infletul vaduvei, cu cei doi copii, este dominat de doua pasiuni: dra-gostea pentru copii si dragostea pentru bani. Ea lupta sa asigura viitorul copiilor ei. Plina de energie neobosita, este precupeata si umbla cu satra la tir-gurile de la Rodna si Arad. Banii strinsi ii imparte in trei ciorapi: unul pentru persida, altul pentru Trica si al treilea pentru zile negre.
Este o femeie chibzuita, desteapta, cu simtul practic, stie sa-s i plaseze banii. Impreuna cu Hubar incepe o afacere cu paduri, apoi inchirieaza podul plutitor de pe Mures, banii obtinuti ii imprumuta cu dobinda.
Gesturile Marei, dupa felul in care pastreaza banii, se sublinieaza o zgircenie a ei: "Cind poate sa spuna florinul ea-l saruta, apoi ramine asa, singura, cu banii intinsi pe masa, sta pe ginduri si incepe in cele din urma sa plinga."
Mara cunoaste pretul si valoarea banilor "Mai presus de bani nu e nimic decit sanatatea si voia buna. Banul are mare putere, el deschide toate usile si strica toate legile".
Pentru Mara, banii reprezinta siguranta zilei de miine, stima si apre-cierea oamenilor: "Banul te ridica si in sufletul tau si in gindul altora.".
Pe masura ce-i creste averea, Mara se schimba, fiind constient de noua sa pozitie in societate: vorbeste mai apasat, se cearta mai putin si se tine mai drept ca odinioara.
Obtinind banii cu greu, prin efort propriu. Mara se desparte cu greu de ei. Desii isi iubeste copii, evita sa cheltuiasca bani pentru ei. Jucind rolul va-duvei sarace, Mara obtine scutire de taxe pentru Persida.
"Ii singerea inima cind i se storceau banii adunati cu multa grija pentru aceste nimicuri de care dinsa nu simtea nici o trebuinta ".
Desi a strins bani multi pentru zestre persidei, dupa multa tirguieli cu a insusi ii da o suma de bani mult mai mica decit strinsese. De asemenea, nu re-nunta la bani pentru a-l scapa pe trica de armata.
Originalitatea personajului consta intr-un amestec dintre sentimentul de gragoste pentru copii si ambitia de a agonisi tot mai multi bani, dar nu o dezumanizeaza, nu-i modifica sentimentele, ea este foarte calculata.
Visul ei nu se implineste, dar Mara nu dramatizeaza situatia ci se adapteaza repede, luind viata asa cum este. Astfel, nu o condamna pe fiica ei care sfidind societatea in care traieste fuge cu Nalt. Mara incearca sa o inteleaga, fiind chiar mindra de atitudinea fiicei sale: "sa-i scrii, sa nu o invinovatesc ci o pling..., eu o asteptsa vie, cind ii va fi prea greu, ca tot muumaii sunt ori ca nimeni in lumea acesta nu poate sa aiba pentru dinsa atita durere ca mine"...
Desi copii o dezamagesc, convingerea ei este ca: "Tot n-are nimeni copii ca mine !".
Figura precupetei din Rodna domina intregul roman prin forta ei, prin trasaturile si complexitatea ei. Mara este un caracer "bine determinat, o prezenta dominata de la inceputul si pina la sfirsitul romanului ".
Tag-uri: referat, ioan slavici, caracterizare, roman, portret |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 29 November '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :