Statistics:
Visits: 3,380 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Despre locul lui Ioan Slavici in literatura romana
Q: | Intreaba despre Despre locul lui Ioan Slavici in literatura romana |
"Ceea ce apare nou şi fără asemănare în epoca începuturilor lui este analiza psihologică, pe care Slavici o practică într-un limbaj abstract." Tudor Vianu
Alături de Mihai Emines-cu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici aduce prin opera sa filonul popular al povestirii şi un univers al satului ardelenesc, creând în proza românească romanul şi nuvela de tip realist-psiho-logic, înscriindu-se în rândul prozatorilor moderni şi an-ticipându-l pe Liviu Rebreanu. Aşadar, înpreună cu Slavici se reprezintă toate spaţiile geografice ale ţării: Moldova, Tara Românească şi Transilvania, Mihai Eminescu, descop-e'rindu-i şi prezentându-i pe rând lui Titu Maiorescu pe Ioan Slav ici, Ion Creangă şi I. L. Caragiale.
Scriitorul este cunoscut în literatura română, mai întâi prin nuvelele sale, care aduc o viziune realistă asupra satului transilvănean, într-un stil sobru, personaje memorabile, teme universale cum sunt: patima banului, dragostea, transformarea omului etc. In acest sens sunt: Popa Tanda, Scormon, Gura satului, Budulea Taichii, Moara cu noroc, Comoara, Pădureanca etc.
Romanele sale: Mara, Din două lumi, Cel din urmă armaş, Din bătrâni etc. pun în lumină, pe lângă aspectele menţionate mai sus, târgul transilvănean, istoria.
Ioan Slavici a scris teatru: Fata de birău; drame istorice: Bogdan Vodă, Gaşpar Graţiani, poveşti: Zâna Zorilor, Floriţa din codru, Ileana cea şireată, Doi feţi cu stea în frunte etc; memorii: Inchisorile mele, Amintiri, Lumea prin care am trecut.
Valorile morale sunt date de ecoul "gurii satului" -care dimensionează raportul individului cu colectivitatea, respectarea legilor nescrise ale vieţii. Este semnificativ în acest sens începutul nuvelei Pădureanca: "Fă trei cruci şi zi «Doamne-ajută!» când treci pragul casei, fie ca să ieşi, fie ca să intri, căci lumea din întâmplări se alcătuieşte, iar întâmplarea e norocul sau nenorocirea, şi nimeni nu ştie dacă e rău ori bun ceasul în care a pornit, nici dacă va face ori nu ceea ce-şi pune în gând."
Sau, în nuvela Gura satului:'"Nu-i vorbă! răi sunt oamenii, încât mai răi nici n-ar putea să fie. Chiar şi acela pe care toată lumea îl ştie de bun îşi are ceasurile de răutate, şi nu avem decât să-l atingem unde îl doare pentru ca să-l facem mai dârz decât alţii. Dar nenea Mihu tot bun rămâne."
Slavici este considerat "părintele nuvelei româneşti".
Unul din păcatele omeneşti drastic sancţionate de scriitor este ispita banului. Romanul Mara, precum şi nuvelele sale O viaţă pierdută, Comoara, Vatra părăsită, O jertfă vieţii şi în special Moara cu noroc gravitează în jurul acestei teme.
Publicarea volumului Nuvele din popor, a fost apreciată de Titu Maiorescu ca un moment de referinţă al vieţii literare româneşti: "părăsind oarba imitare a concepţiilor străine, s-au inspirat din viaţa proprie a poporului şi ne-au înfăţişat ceea ce este, ceea ce gândeşte şi ceea ce simte românul în partea cea mai aleasă a firii lui etnice".
Aprecieri favorabile avea să facă şi Mihai Eminescu, cel care l-a descoperit pe Ioan Slavici în anii studenţiei la Viena. Oprindu-se asupra adâncimii sufleteşti a vieţii create de autor, Eminescu spunea că "această lume a lui Slavici seamănă nu numai în exterior cu ţăranul român, în port şi în vorbă, ci cu fondul sufletesc al poporului, gândesc şi simt ca el".
Vorbind despre specificul nuvelisticii lui 1. Slavici, considerat "un Balzac al satului românesc", Dumitru Micu, în Lecturi şi păreri, remarca: "Noutatea cea mai mare a nuvelisticii lui Slavici consistă însă în conţinut, în fenomenele de viaţă pe care le elaborează şi în vigoarea cu care le expune.
Nimeni, până la acest scriitor, n-a cercetat cu atâta pătrundere şi perseverenţă aspectul social, condiţiile vieţii materiale ale lumii săteşti, nimeni n-a înfăţişat în aceeaşi măsură strânsa corelaţie între feno-menologia vieţii sufleteşti şi modul de trai, poziţia economică, existenţa socială, într-un cuvânt."
Alături de Mihai Emines-cu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici aduce prin opera sa filonul popular al povestirii şi un univers al satului ardelenesc, creând în proza românească romanul şi nuvela de tip realist-psiho-logic, înscriindu-se în rândul prozatorilor moderni şi an-ticipându-l pe Liviu Rebreanu. Aşadar, înpreună cu Slavici se reprezintă toate spaţiile geografice ale ţării: Moldova, Tara Românească şi Transilvania, Mihai Eminescu, descop-e'rindu-i şi prezentându-i pe rând lui Titu Maiorescu pe Ioan Slav ici, Ion Creangă şi I. L. Caragiale.
Scriitorul este cunoscut în literatura română, mai întâi prin nuvelele sale, care aduc o viziune realistă asupra satului transilvănean, într-un stil sobru, personaje memorabile, teme universale cum sunt: patima banului, dragostea, transformarea omului etc. In acest sens sunt: Popa Tanda, Scormon, Gura satului, Budulea Taichii, Moara cu noroc, Comoara, Pădureanca etc.
Romanele sale: Mara, Din două lumi, Cel din urmă armaş, Din bătrâni etc. pun în lumină, pe lângă aspectele menţionate mai sus, târgul transilvănean, istoria.
Ioan Slavici a scris teatru: Fata de birău; drame istorice: Bogdan Vodă, Gaşpar Graţiani, poveşti: Zâna Zorilor, Floriţa din codru, Ileana cea şireată, Doi feţi cu stea în frunte etc; memorii: Inchisorile mele, Amintiri, Lumea prin care am trecut.
Valorile morale sunt date de ecoul "gurii satului" -care dimensionează raportul individului cu colectivitatea, respectarea legilor nescrise ale vieţii. Este semnificativ în acest sens începutul nuvelei Pădureanca: "Fă trei cruci şi zi «Doamne-ajută!» când treci pragul casei, fie ca să ieşi, fie ca să intri, căci lumea din întâmplări se alcătuieşte, iar întâmplarea e norocul sau nenorocirea, şi nimeni nu ştie dacă e rău ori bun ceasul în care a pornit, nici dacă va face ori nu ceea ce-şi pune în gând."
Sau, în nuvela Gura satului:'"Nu-i vorbă! răi sunt oamenii, încât mai răi nici n-ar putea să fie. Chiar şi acela pe care toată lumea îl ştie de bun îşi are ceasurile de răutate, şi nu avem decât să-l atingem unde îl doare pentru ca să-l facem mai dârz decât alţii. Dar nenea Mihu tot bun rămâne."
Slavici este considerat "părintele nuvelei româneşti".
Unul din păcatele omeneşti drastic sancţionate de scriitor este ispita banului. Romanul Mara, precum şi nuvelele sale O viaţă pierdută, Comoara, Vatra părăsită, O jertfă vieţii şi în special Moara cu noroc gravitează în jurul acestei teme.
Publicarea volumului Nuvele din popor, a fost apreciată de Titu Maiorescu ca un moment de referinţă al vieţii literare româneşti: "părăsind oarba imitare a concepţiilor străine, s-au inspirat din viaţa proprie a poporului şi ne-au înfăţişat ceea ce este, ceea ce gândeşte şi ceea ce simte românul în partea cea mai aleasă a firii lui etnice".
Aprecieri favorabile avea să facă şi Mihai Eminescu, cel care l-a descoperit pe Ioan Slavici în anii studenţiei la Viena. Oprindu-se asupra adâncimii sufleteşti a vieţii create de autor, Eminescu spunea că "această lume a lui Slavici seamănă nu numai în exterior cu ţăranul român, în port şi în vorbă, ci cu fondul sufletesc al poporului, gândesc şi simt ca el".
Vorbind despre specificul nuvelisticii lui 1. Slavici, considerat "un Balzac al satului românesc", Dumitru Micu, în Lecturi şi păreri, remarca: "Noutatea cea mai mare a nuvelisticii lui Slavici consistă însă în conţinut, în fenomenele de viaţă pe care le elaborează şi în vigoarea cu care le expune.
Nimeni, până la acest scriitor, n-a cercetat cu atâta pătrundere şi perseverenţă aspectul social, condiţiile vieţii materiale ale lumii săteşti, nimeni n-a înfăţişat în aceeaşi măsură strânsa corelaţie între feno-menologia vieţii sufleteşti şi modul de trai, poziţia economică, existenţa socială, într-un cuvânt."
Tag-uri: ioan slavici, literatura romana |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 21 February '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :