FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 3,091
Votes: 5
Fame Riser
          
Fame Rank
6.2
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Referat: Faraonul Tutmes al III-lea

Tag-uri Populare


comentariu   poezie   referat   istorie   antichitate   personalitati   roman   mihai eminescu   opera   camil petrescu   caracterizare   lucian blaga   mihail sadoveanu   enigma otiliei   george calinescu   literatura   o scrisoare pierduta   nuvela   rezumat   marin preda   ion luca caragiale   tudor arghezi   ioan slavici   liviu rebreanu   balada   pamant   continent   ape   geografie   poet   morometii   omor   investigatie   personaj   crima   otrava  

All Tags

Famous Forum

 

Referat: Faraonul Tutmes al III-lea

 Q:   Intreaba despre Referat: Faraonul Tutmes al III-lea       
Referat: Faraonul Tutmes al III-lea Pană în ziua în care a devenit major şi încă mult după aceea, i-a fost dat să îndure cea mai mare umilinţă a vieţii sale; el, Tutmes al III-lea, unicul fiu natural al gloriosului său tată, Tutmes al ll-lea, să fie silit să asiste, ori de cate ori se afla la Theba, la protocolul faraonic, pe care strălucita curte egipteană, pe burtă şi sărutand pămantul, îl acorda altcuiva, unei femei care a avut îndrăzneala să adopte toate însemnele faraonice: insignele, costumul şi chiar barba (!).

Hatshepsut, căci despre ea este vorba, era, din 1491 î.e.n. (alte cronologii: 1505 î.e.n.), data morţii soţului ei, Tutmes al II-lea, regentă a Egiptului, iar, la majoratul lui Tutmes al III-lea, fiul soţului ei şi a uneia din soţiile secundare, sprijinindu-se pe favorit ul ei, arhitectul Senenmut (constructorul celebrului templu în terase al suveranei sale, de la Deir-al-Bahri), precum şi pe marele preot al zeului Amon, şeful clerului theban, Ilopuseneb, uzurpă şi formal puterea.

Pană la moartea acesteia (la 1468 î.e.n., alte cronologii: 1483 î.e.n.) Tutmes al III-lea rămase un curtean oarecare, supravegheat cu multă stricteţe de poliţia secretă faraonică, dirijată de Ilopuseneb. De fapt toţi înaintaşii săi, în afară de Amenhotep I, avuseseră dificultăţi cu privire la succesiune. Cand, în 1468 î.e.n., Hatshepsut moare, Tutmes al III-lea se răzbună marteland toate inscripţiile cu numele acesteia; este cauza pentru care domnia lui Tutmes al III-lea este considerată de unii ca întinzandu-se aproape 55 de ani (între 1491 - 1436 î.e.n.). Efectiv, însă, Tutmes al III-lea a domnit numai 32 de ani.

Cand a preluat Însemnele faraonice, Egiptul avea, cel puţin la exterior, poziţiile slăbite. înaintaşii săi, Amenhotep I, mai ales Tutmes I (1516-1504 î.e.n.) şi, apoi, Tutmes al II-lea, impuseseră în conştiinţa Orientului antic un Egipt puternic, expansionist, care, la moartea lui Tutmes al ll-lea, se întindea în sud pană la cataracta a III- a a Nilului, stăpanea aproape întreaga Palestina, Fenicia, parte din Siria şi-şi disputa Siria Superioară cu regatul Mitanni.

Hatshepsut, femeia-faraon, lipsită de calităţi militare, nu reuşeşte decat să obţină, pe cale paşnică, o oarecare dominaţie asupra Ţării Punt (favorizată de comunicaţiile uşoare, prin canalul ce unea Nilul cu Marea Roşie, construit de înaintaşii ei); ceea ce nu putea înlocui, în conştiinţa egiptenilor, pierderea Palestinei şi Siriei. Chiar după primul său an de domnie efectivă, Tutmes al III-lea deschide ostilităţile militare în Asia Occidentală. Dispunea de o armată bine antrenată care, datorită contactului cu hicsoşii, îşi îmbunătăţise armamentul şi structura. Apăruse, alături de. vechea şi eficienta infanterie egipteană, de temuta marină de război a faraonului, o nouă armă, carele de luptă (cavaleria încă nu era folosită ca armă).

Armata fusese structurată în unităţi şi subunităţi militare şi chiar armele erau diferenţiate pe specialităţi. (Infanteria, de pildă, era împărţită în trupe de arcaşi şi de seutieri-lăncicri de asediu.) Armamentul era mult îmbunătăţit: arcuri perfecţionate, cu bătaie lungă şi ochire sigură, spade scurte şi spade lungi, spade în formă de seceră, cuirase, scuturi individuale şi scutul mare mobil de doi, lănci lungi şi, mai ales, celebrul car de luptă hicsos, pe două roţi, o armă extrem de mobilă pentru acea vreme, de o mare forţă de izbire. Trupele de ostaşi străini deveniseră o prezenţă masivă şi obişnuită în oastea egipteană, chiar în garda faraonului, iar ostaşii de altă naţie (etiopieni, libieni, sirieni), în general componenţi ai trupelor de elită, se bucurau din punct de vedere juridic de asimilare cu egiptenii, putand deţine sclavi si proprietăţi in Egipt.


Tag-uri: antichitate, istorie, personalitati



Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 05 April '12


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :