Statistics:
Visits: 935 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Radiologia
Q: | Intreaba despre Radiologia |
Descoperirea razelor X în anul 1895 de fizicianul german W.C. Rontgen, pentru care i-a fost decernat premiul Nobel, a fost etichetată drept cea mai mare descoperire medicală a secolului trecut pe linie de diagnostic. într-adevăr, radiologia a revoluţionat din temelii arta diagnosticului. Această specialitate de avangardă a devenit, graţie infuzării ei continui cu inovaţii de către ştiinţa şi tehnica modernă, o disciplină de mare precizie şi autoritate.
Replica descoperirii razelor X din secolul trecut este descoperirea în anul 1979 a celui mai complex aparat existent în acest domeniu şi anume a scannerului sau tomografului computerizat, considerat cea mai mare realizare medicală a secolului nostru, fapt precizat de re prezentantul Federaţiei Nobel cu prilejul atribuirii celebrului premiu descoperitorilor. Acest aparat permite, de exemplu, performanţa de a descoperi şi localiza cu precizie matematică un cheag sangvin localizat până şi în cutia craniană, chiar dacă este numai de mărimea unei cireşe şi asta numai în câteva secunde, fără să aducă nici un prejudiciu organismului examinat.
Radiologul, asemenea chirurgului, dispune şi el de un bisturiu, pe care îl manipulează în funcţie de scopul urmărit, numai că acest bisturiu nu este confecţionat din metal, ci dintr-un fascicul invizibil de radiaţii electromagnetice, razele X sau razele Rontgen.
Spre a realiza impresionanta ascensiune a radiologiei în contextul celorlalte specialităţi medicale, vom preciza că în decursul aceleiaşi generaţii, laboratorul de radiologie, instalat la început în subsoluri, este plasat în centrul funcţional al spitalului modern, pentru ca toate specialităţile să beneficieze de marile înlesniri pe linie de diagnostic pe care le mijlocesc explorările radiologice.
Radiologia se imparte in mai multe ramuri : radiologie convenţională (foloseşte raze x). Cel mai simplu exemplu: controlul periodic necesar la angajare se realizează prin radioscopie; ecografia: foloseşte un emiţător-receptor de ultrasunete. Nu iradiază (avantaj faţă de radiologia convenţională) însă are limite; radiologia Osteo-articulară; radiologie Pediatrică (patologia copilului); radiologia Sistemului Nervos; Senologia; Radiologia Intervenţională; Angiografie (vase de sange); Histero-salpingo-grafie (aparat reproducător feminin)
Nocivitatea radelor X
Fascinaţia ecranului radiologie, ca şi a radiografiei, a cucerit nu numai publicul larg, ci şi întreaga tagmă a medicilor. La această realitate s-a ajuns prin faptul că explorările radiologice sunt, în comparaţie cu alte explorări medicale, nedureroase, comode, simplu de executat şi, ceea ce este şi mai important, caracterizate printr-un mare coeficient de precizie. în contul acestor realităţi s-a ajuns însă de la uz la abuz, şi asupra acestui aspect, cu repercusiuni asupra sănătăţii în general, dorim să insistăm în rândurile ce urmează.
Din capul locului precizăm faptul că explorările radiologice sunt grevate de un anume coeficient de nocivitate şi asta pentru că razele X exercită, dincolo de anumite limite, acţiuni nocive asupra sănătăţii, concretizate în efecte genetice, în efecte anemiante, în efecte complexe exercitate asupra pielii etc. Aceasta este raţiunea pentru care o anume legislaţie, ca şi măsuri de protecţie trebuie respectate în laboratoarele radiologice în scopul protejării atât a personalului medical care lucrează în mediu de raze X, cât şi a bolnavilor.
Din acest motiv nu există până în prezent nici o dovadă că examenele radiologice făcute în condiţii tehnice satisfăcătoare, cu o aparatură modernă şi în anumite limite, cu respectarea legislaţiei existentă în acest domeniu, ar putea avea consecinţe negative decelabile, pentru sănătatea persoanei examinate.
Totuşi, aceste pericole există în stare proporţională şi ele trebuie totdeauna avute în vedere, motiv pentru care explorările radiologice nu vor fi făcute decât atunci cină trebuie, cit şi cum trebuie. In nici un caz nu se vor face aceste explorări din proprie iniţiativă, ci numai la recomandarea medicului curant şi numai după ce acesta va fi informat de cantitatea examenelor de acest fel efectuate mai înainte.
Substanţe de contrast
Metodele radiologice pot fi împărţite în două mari grupe şi anume cele care se fac fără intermediul substanţelor de contrast şi cele care fac cu intermediul acestora. Substanţele de contrast sunt medii lichide, solide sau gazoase care permit vizualizarea radiologică a anumitor organe şi structuri interne, care altfel ar rămâne invizibile. Substanţă de contrast sunt comprimatele pe care le recomandă medicul să fie luate în prealabil, denumite Razebil, spre a vizualiza (a face vizibilă) vezica biliară. Tot substanţă de contrast este sulfatul de bariu, care se înghite pentru a da posibilitatea radiologului să vadă stomacul şi intestinele.
Tot substanţă de contrast este şi Pobilan (conţinutul fiolelor se injectează intravenos spre a vizualiza vezica biliară) sau Odiston (conţinutul fiolelor care se injectează spre a vizualiza aparatul reno-uretero-vezical). Tot substanţă de contrast este şi substanţa uleioasă denumită, Lipiodol, care se injectează spre a vizualiza uterul şi trompele sau bronhiile. Şi, în sfârşit, tot substanţă de contrast este aerul, oxigenul sau bioxidul de carbon, care şi ele sunt injectate în organism in scopul creării de contrast pentru a pune în evidenţă anumite organe, altfel invizibile.
Unii bolnavi fac reacţii alergice la substanţele de contrast folosite în radiologie. Susceptibili de a face asemenea reacţii sunt: hipotensivii, cei care au făcut în antecedente reacţii alergice la diverse medicamente ca aspirină, piramidon, penicilină ş.a., bolnavii cu un psihic mai labil. Aceşti bolnavi trebuie pregătiţi prin administrarea în prealabil de substanţe antialergice (feniramin, clorfenoxamin, nilfan etc.) sau de hemisuccinat de hidrocortizon. In orice caz, acest tratament pregătitor se va face numai la indicaţia medicului şi sub supravegherea sa directă.
Oricum, bolnavii susceptibili de a face reacţii la explorările radiologice în care se folosesc substanţe de contrast iodate (razebil, pobilan, odiston etc.) nu vor face aceste explorări pe cale ambulatorie, ci numai spitalizaţi.
sursa imaginii freeschoolclipart.com
Replica descoperirii razelor X din secolul trecut este descoperirea în anul 1979 a celui mai complex aparat existent în acest domeniu şi anume a scannerului sau tomografului computerizat, considerat cea mai mare realizare medicală a secolului nostru, fapt precizat de re prezentantul Federaţiei Nobel cu prilejul atribuirii celebrului premiu descoperitorilor. Acest aparat permite, de exemplu, performanţa de a descoperi şi localiza cu precizie matematică un cheag sangvin localizat până şi în cutia craniană, chiar dacă este numai de mărimea unei cireşe şi asta numai în câteva secunde, fără să aducă nici un prejudiciu organismului examinat.
Radiologul, asemenea chirurgului, dispune şi el de un bisturiu, pe care îl manipulează în funcţie de scopul urmărit, numai că acest bisturiu nu este confecţionat din metal, ci dintr-un fascicul invizibil de radiaţii electromagnetice, razele X sau razele Rontgen.
Spre a realiza impresionanta ascensiune a radiologiei în contextul celorlalte specialităţi medicale, vom preciza că în decursul aceleiaşi generaţii, laboratorul de radiologie, instalat la început în subsoluri, este plasat în centrul funcţional al spitalului modern, pentru ca toate specialităţile să beneficieze de marile înlesniri pe linie de diagnostic pe care le mijlocesc explorările radiologice.
Radiologia se imparte in mai multe ramuri : radiologie convenţională (foloseşte raze x). Cel mai simplu exemplu: controlul periodic necesar la angajare se realizează prin radioscopie; ecografia: foloseşte un emiţător-receptor de ultrasunete. Nu iradiază (avantaj faţă de radiologia convenţională) însă are limite; radiologia Osteo-articulară; radiologie Pediatrică (patologia copilului); radiologia Sistemului Nervos; Senologia; Radiologia Intervenţională; Angiografie (vase de sange); Histero-salpingo-grafie (aparat reproducător feminin)
Nocivitatea radelor X
Fascinaţia ecranului radiologie, ca şi a radiografiei, a cucerit nu numai publicul larg, ci şi întreaga tagmă a medicilor. La această realitate s-a ajuns prin faptul că explorările radiologice sunt, în comparaţie cu alte explorări medicale, nedureroase, comode, simplu de executat şi, ceea ce este şi mai important, caracterizate printr-un mare coeficient de precizie. în contul acestor realităţi s-a ajuns însă de la uz la abuz, şi asupra acestui aspect, cu repercusiuni asupra sănătăţii în general, dorim să insistăm în rândurile ce urmează.
Din capul locului precizăm faptul că explorările radiologice sunt grevate de un anume coeficient de nocivitate şi asta pentru că razele X exercită, dincolo de anumite limite, acţiuni nocive asupra sănătăţii, concretizate în efecte genetice, în efecte anemiante, în efecte complexe exercitate asupra pielii etc. Aceasta este raţiunea pentru care o anume legislaţie, ca şi măsuri de protecţie trebuie respectate în laboratoarele radiologice în scopul protejării atât a personalului medical care lucrează în mediu de raze X, cât şi a bolnavilor.
Din acest motiv nu există până în prezent nici o dovadă că examenele radiologice făcute în condiţii tehnice satisfăcătoare, cu o aparatură modernă şi în anumite limite, cu respectarea legislaţiei existentă în acest domeniu, ar putea avea consecinţe negative decelabile, pentru sănătatea persoanei examinate.
Totuşi, aceste pericole există în stare proporţională şi ele trebuie totdeauna avute în vedere, motiv pentru care explorările radiologice nu vor fi făcute decât atunci cină trebuie, cit şi cum trebuie. In nici un caz nu se vor face aceste explorări din proprie iniţiativă, ci numai la recomandarea medicului curant şi numai după ce acesta va fi informat de cantitatea examenelor de acest fel efectuate mai înainte.
Substanţe de contrast
Metodele radiologice pot fi împărţite în două mari grupe şi anume cele care se fac fără intermediul substanţelor de contrast şi cele care fac cu intermediul acestora. Substanţele de contrast sunt medii lichide, solide sau gazoase care permit vizualizarea radiologică a anumitor organe şi structuri interne, care altfel ar rămâne invizibile. Substanţă de contrast sunt comprimatele pe care le recomandă medicul să fie luate în prealabil, denumite Razebil, spre a vizualiza (a face vizibilă) vezica biliară. Tot substanţă de contrast este sulfatul de bariu, care se înghite pentru a da posibilitatea radiologului să vadă stomacul şi intestinele.
Tot substanţă de contrast este şi Pobilan (conţinutul fiolelor se injectează intravenos spre a vizualiza vezica biliară) sau Odiston (conţinutul fiolelor care se injectează spre a vizualiza aparatul reno-uretero-vezical). Tot substanţă de contrast este şi substanţa uleioasă denumită, Lipiodol, care se injectează spre a vizualiza uterul şi trompele sau bronhiile. Şi, în sfârşit, tot substanţă de contrast este aerul, oxigenul sau bioxidul de carbon, care şi ele sunt injectate în organism in scopul creării de contrast pentru a pune în evidenţă anumite organe, altfel invizibile.
Unii bolnavi fac reacţii alergice la substanţele de contrast folosite în radiologie. Susceptibili de a face asemenea reacţii sunt: hipotensivii, cei care au făcut în antecedente reacţii alergice la diverse medicamente ca aspirină, piramidon, penicilină ş.a., bolnavii cu un psihic mai labil. Aceşti bolnavi trebuie pregătiţi prin administrarea în prealabil de substanţe antialergice (feniramin, clorfenoxamin, nilfan etc.) sau de hemisuccinat de hidrocortizon. In orice caz, acest tratament pregătitor se va face numai la indicaţia medicului şi sub supravegherea sa directă.
Oricum, bolnavii susceptibili de a face reacţii la explorările radiologice în care se folosesc substanţe de contrast iodate (razebil, pobilan, odiston etc.) nu vor face aceste explorări pe cale ambulatorie, ci numai spitalizaţi.
sursa imaginii freeschoolclipart.com
- Ce este dispensarizarea (11167 visits)
- Despre sange - elementele figurate eritrocite, leucocite, trombocite (9540 visits)
- Ce este cortizonul (8982 visits)
- De ce ne vajaie capul (8745 visits)
- Bolile globulelor albe (6267 visits)
- Ce este diureza (5797 visits)
- Despre scoarta cerebrala (5468 visits)
- Afectiunile endocrine si tratarea lor in statiuni (5369 visits)
- Notiuni despre igiena copilului si a adolescentului (4878 visits)
- Care sunt alimentele permise si nepermise pentru cardiaci (4431 visits)
- Ce este congestia pulmonara (4227 visits)
- Ce este coagularea sangelui (4206 visits)
- Ce importanta are bromura ? (4145 visits)
- Ce este formolul (4085 visits)
- Despre undele ultrascurte (3680 visits)
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
- Explicarea termenilor atlas si axis
- Ce este blocajul cu novocaina
- Ce inseamna boala medicamentoasa
- Explicarea notiunii de boala profesionala
- Explicarea termenului "facies"
Categorie: Sanatate - ( Sanatate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 October '08
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :