Statistics:
Visits: 812 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Psihologii iti pot salva casnicia-partea 2
Q: | Intreaba despre Psihologii iti pot salva casnicia-partea 2 |
Relaţia conjugală se distorsionează şi se degradează progresiv, căpătand alura unei relaţii patologice de cuplu, în care soţul manifestă o conduită dominator-agresivă de tip „sadic" în sens psihanalitic, iar soţia, incapabilă de a-şi impune constructiv personalitatea, se menţine într-o stare de pasivitate şi anxietate de relaţie, prăbuşindu-se treptat în depresie. în aceste condiţii, căutand o soluţie compensatorie şi de reducere momentană, a tensiunii psihice la care este supusă, soţia apelează la alcool, de care începe treptat să abuzeze, şi sub al cărui efect, excitant iniţial, reuşeşte „să evadeze" temporar într-o falsă lume a euforiei şi a aut
Treptat, în decurs de 4-5 ani, se instalează fenomenul de alcoolodependenţă, simptomatic pentru depresia mascată a soţiei, cu consecinţe somatopsihice importante. Astfel, pacienta este internată de soţ într-o stare gravă (comă etilică), după ingerarea unei cantităţii mari de coniac. După o scurtă perioadă de refacere a echilibrului metabolic, se recurge, pe fondul medicaţiei de susţinere, la un program psihoterapeutic intensiv, axat iniţial pe depăşirea inhibiţiei depresive profunde şi pe relativa ameliorare a relaţiei pacientei cu sine. Treptat, deschiderea psihologică şi stabilirea transferului psihoterapeutic ne punea în situaţia de a analiza cauzele complexe care au generat starea psihopatologică diagnosticată drept „psihoză depresivă cu toxicofilie la o personalitate distimo-impulsivă". Din acest motiv, am iniţiat o serie de discuţii psihoterapeutice şi investigative cu soţul pacientei.
Din analiza psihologică a rezultat că soţul prezenta el însuşi un profil de personalitate cu tentă psihopatică de tip interpretativ-exploziv. într-un efort de continuă disimulare, binevoitor şi fals receptiv, încerca să se prezinte într-o postură de victimă a unei soţii degradate moral şi iresponsabilă în raport cu „copiii pe care îi avea de crescut". După părerea lui, comportamentul alcoolodependent al soţiei nu ar fi putut avea nici o explicaţie şi justificare, neputandu-l percepe, în nici un caz, ca vreo manifestare a unei stări depresive („pentru ce să fie depresivă ? Nu-i lipseşte nimic..."). Soţul se vădea a fi o fire rigidă, unH laterală şi egocentrică, duplicitar şi disimulativ, agresiv-şi hipoemotiv. Pentru el, viaţa lor de familie decursesej absolut firesc, pană la incidentul provocat de soţie prins etanolizarea sa abuzivă. Astfel, soţul ignoră orice posi4 bilitate de relaţie între stilul de viaţă conjugală şi tulburările psihice ale soţiei sale, el neavand conştiinţa insatisfacţiilor şi frustraţiilor complexe ale acesteia (dea la cele morale şi de comunicare-valorizare, la cele afectiv-sexuale). „Simptomul disfuncţional" al acestei relaţii maritale, structurate şi dezvoltate defectuos, se exprimă în perioada de criză a cuplului prin comportamentul distimo-impulsiv cu consum abuziv de alcool al soţiei, orientat intenţional suicidar, autodistructiv.
Desfăşurarea terapiei maritale. După parcurgerea unei etape de terapie individuală cu soţia, axată pe condiţioarea negativă la alcool prin hipnoterapie şi training- assertiv, pe fundal chimioterapie am iniţiat o terapie de cuplu pe parcursul a trei luni, desfăşurată în primele cinci şedinţe în paralel cu ambii soţi. Următoarele şase şedinţei s-au desfăşurat cu soţii reuniţi, continuandu-se şi sistemul „în paralel", pentru ca în etapa finală de consolidare a efectelor să practicăm o psihoterapie de grup familiali (cuplu-pacient, copii acestuia şi cuplul de terapeuţi formata din psihologul psihoterapeut şi psihiatrul curant) - cinci şedinţe.
După primele şedinţe cu caracter cathartic şi analitic,, s-a relevat stilul interacţional defectuos al cuplului, generat de o stratificare patologică a rolurilor conjugale. Campul decizional al cuplului era excesiv polarizat ele personalitatea soţului, hiperautoritar, agresiv şi egocentric. în acelaşi timp, soţia apărea în postura de „marionetă" şi obiect al descărcărilor şi al tendinţelor restrictiv-punitive ale soţului. Campul comunicaţional apăreai profund perturbat, mesajele cu conţinut frustrant emisei de soţ şi absenţa recompenselor afective constituind o caracteristică de bază a stilului de comunicare.
Sfera afectiv-motivaţională era înalt tensională, cui tendinţă la menţinerea conflictelor intrapsihice individuale.
Nevoile fireşti de afirmare, recunoaşterea şi valorizarea în rolul marital resimţite de soţie, acumulate prin insatisfacţii de durată, tensionau remarcabil pacienta, demoralizand-o şi impunandu-i o perpetuă căutare de canale compensatorii, substitutive, de descărcare a tensiunilor negative. Reprimarea de către soţ, în mod continuu, :a dezvoltării personalităţii sale a condus-o în principal la soluţia compensatorie patologică - alcoolul, utilizată iniţial ca soluţie de evitare sau reducere a trăirilor negative cu conţinut frustrant. Devenită alcoolodependentă, capacitatea ei de a se exprima şi impune în cuplu a devenit practic nulă şi, prin aceasta, însăşi boala s-a erijat în factor de întreţinere şi amplificare a conflictului conjugal trenant, aparent neetichetat ca atare, dar distorsionand dintr-un plan profund cursul interacţiunilor maritale.
Activismul ei scăzut în cuplu pe linia îndeplinirii sarcinilor casnic-menajere şi de educaţie devenea ţinta criticilor severe şi agresiunilor verbale şi chiar fizice ale soţului. Pe de altă parte, el îşi hipercenzura soţia, nu îi încredinţa nici cea mai mică sumă de bani, preluandu-i acesteia întreaga retribuţie, o umilea moral în faţa copiilor, pe care-i antrenase într-un sistem de supraveghere a mamei lor în legătură cu „momentele cand îşi face rost de băutură şi cand bea". în felul acesta, funcţiile realizate de ambele roluri conjugale, ca şi de rolurile parentale, erau sever afectate.
în aceste condiţii, am iniţiat în paralel, prin tehnici adecvate, cu ambii soţi o tentativă de reconstrucţie a modelului interacţional marital disfuncţional, în sensul compatibilizării conduitelor de rol conjugal pe linia aşteptărilor reciproce.
Cu soţul am practicat tehnica abilitării interrelaţio-nnle prin autocontrol şi modificare cognitivă (după Kan-fer şi Mâhoney). Tehnica include autoobservarea dirijată, autoîntărire pozitivă sau negativă a pattern-ului relaţional dezirabil sau indezirabil şi autoevaluare ; în cazul nostru ne-am propus .să reducem şi să eliminăm pe cat posibil comportamentul agresiv-punitiv verbal şi nonverbal adresat soţiei, neconştientizat pană la începerea tratamentului de către soţ. Prin intermediul acestei tehnici, preluată treptat, dar incomplet, de către subiect, ca urmare a structurii rigid-rezistente a personalităţii sale, s-au produs modificări cognitive în ceea ce priveşte autopercepţia cat şi percepţia efectelor propriei conduite asupra comportamentului soţiei.
I s-a creat astfel experimental un sentiment de „culpă morală", care l-a determinat să-şi reconsidere atitudinea ostilă faţă de soţie, ale cărei motivaţii inconştiente erau alimentate de vechi traume ; el; a reuşit prin orientare terapeutică şi autoevaluare sâ sesizeze faptul că sistemul de sancţiuni şi pedepse pe care îl practica, ca expresie a propriilor sale complexe de gelozie şi rivalitate, era departe de a avea o „valoare educativă", aşa cum credea iniţial, ci, dimpotrivă, îi întreţinea soţiei o conduită de apărare şi evaziune patologică în consumul de alcool, cu consecinţele lui fireşti. învăţand să se transpună oarecum în psihologia soţiei, prin intermediul; jocului de rol, el a înţeles în mai mare măsură reacţiile la frustraţie şi rolul său declanşator în raport cu acestea. I s-au dezvoltat simţitor capacităţile comprehensive şi' trăirile de compasiune, milă şi empatie, reactualizand sentimente latente şi „înăbuşite" de afecţiune, cărora timpul şi evenimentele le conferiseră marca aplatizării, decolorării si distorsionării, pană la ură reciprocă.
osupraevaluării, crescandu-i astfel capacitatea de a tolera ostilităţile gratuite ale partenerului conjugal.
Treptat, în decurs de 4-5 ani, se instalează fenomenul de alcoolodependenţă, simptomatic pentru depresia mascată a soţiei, cu consecinţe somatopsihice importante. Astfel, pacienta este internată de soţ într-o stare gravă (comă etilică), după ingerarea unei cantităţii mari de coniac. După o scurtă perioadă de refacere a echilibrului metabolic, se recurge, pe fondul medicaţiei de susţinere, la un program psihoterapeutic intensiv, axat iniţial pe depăşirea inhibiţiei depresive profunde şi pe relativa ameliorare a relaţiei pacientei cu sine. Treptat, deschiderea psihologică şi stabilirea transferului psihoterapeutic ne punea în situaţia de a analiza cauzele complexe care au generat starea psihopatologică diagnosticată drept „psihoză depresivă cu toxicofilie la o personalitate distimo-impulsivă". Din acest motiv, am iniţiat o serie de discuţii psihoterapeutice şi investigative cu soţul pacientei.
Din analiza psihologică a rezultat că soţul prezenta el însuşi un profil de personalitate cu tentă psihopatică de tip interpretativ-exploziv. într-un efort de continuă disimulare, binevoitor şi fals receptiv, încerca să se prezinte într-o postură de victimă a unei soţii degradate moral şi iresponsabilă în raport cu „copiii pe care îi avea de crescut". După părerea lui, comportamentul alcoolodependent al soţiei nu ar fi putut avea nici o explicaţie şi justificare, neputandu-l percepe, în nici un caz, ca vreo manifestare a unei stări depresive („pentru ce să fie depresivă ? Nu-i lipseşte nimic..."). Soţul se vădea a fi o fire rigidă, unH laterală şi egocentrică, duplicitar şi disimulativ, agresiv-şi hipoemotiv. Pentru el, viaţa lor de familie decursesej absolut firesc, pană la incidentul provocat de soţie prins etanolizarea sa abuzivă. Astfel, soţul ignoră orice posi4 bilitate de relaţie între stilul de viaţă conjugală şi tulburările psihice ale soţiei sale, el neavand conştiinţa insatisfacţiilor şi frustraţiilor complexe ale acesteia (dea la cele morale şi de comunicare-valorizare, la cele afectiv-sexuale). „Simptomul disfuncţional" al acestei relaţii maritale, structurate şi dezvoltate defectuos, se exprimă în perioada de criză a cuplului prin comportamentul distimo-impulsiv cu consum abuziv de alcool al soţiei, orientat intenţional suicidar, autodistructiv.
Desfăşurarea terapiei maritale. După parcurgerea unei etape de terapie individuală cu soţia, axată pe condiţioarea negativă la alcool prin hipnoterapie şi training- assertiv, pe fundal chimioterapie am iniţiat o terapie de cuplu pe parcursul a trei luni, desfăşurată în primele cinci şedinţe în paralel cu ambii soţi. Următoarele şase şedinţei s-au desfăşurat cu soţii reuniţi, continuandu-se şi sistemul „în paralel", pentru ca în etapa finală de consolidare a efectelor să practicăm o psihoterapie de grup familiali (cuplu-pacient, copii acestuia şi cuplul de terapeuţi formata din psihologul psihoterapeut şi psihiatrul curant) - cinci şedinţe.
După primele şedinţe cu caracter cathartic şi analitic,, s-a relevat stilul interacţional defectuos al cuplului, generat de o stratificare patologică a rolurilor conjugale. Campul decizional al cuplului era excesiv polarizat ele personalitatea soţului, hiperautoritar, agresiv şi egocentric. în acelaşi timp, soţia apărea în postura de „marionetă" şi obiect al descărcărilor şi al tendinţelor restrictiv-punitive ale soţului. Campul comunicaţional apăreai profund perturbat, mesajele cu conţinut frustrant emisei de soţ şi absenţa recompenselor afective constituind o caracteristică de bază a stilului de comunicare.
Sfera afectiv-motivaţională era înalt tensională, cui tendinţă la menţinerea conflictelor intrapsihice individuale.
Nevoile fireşti de afirmare, recunoaşterea şi valorizarea în rolul marital resimţite de soţie, acumulate prin insatisfacţii de durată, tensionau remarcabil pacienta, demoralizand-o şi impunandu-i o perpetuă căutare de canale compensatorii, substitutive, de descărcare a tensiunilor negative. Reprimarea de către soţ, în mod continuu, :a dezvoltării personalităţii sale a condus-o în principal la soluţia compensatorie patologică - alcoolul, utilizată iniţial ca soluţie de evitare sau reducere a trăirilor negative cu conţinut frustrant. Devenită alcoolodependentă, capacitatea ei de a se exprima şi impune în cuplu a devenit practic nulă şi, prin aceasta, însăşi boala s-a erijat în factor de întreţinere şi amplificare a conflictului conjugal trenant, aparent neetichetat ca atare, dar distorsionand dintr-un plan profund cursul interacţiunilor maritale.
Activismul ei scăzut în cuplu pe linia îndeplinirii sarcinilor casnic-menajere şi de educaţie devenea ţinta criticilor severe şi agresiunilor verbale şi chiar fizice ale soţului. Pe de altă parte, el îşi hipercenzura soţia, nu îi încredinţa nici cea mai mică sumă de bani, preluandu-i acesteia întreaga retribuţie, o umilea moral în faţa copiilor, pe care-i antrenase într-un sistem de supraveghere a mamei lor în legătură cu „momentele cand îşi face rost de băutură şi cand bea". în felul acesta, funcţiile realizate de ambele roluri conjugale, ca şi de rolurile parentale, erau sever afectate.
în aceste condiţii, am iniţiat în paralel, prin tehnici adecvate, cu ambii soţi o tentativă de reconstrucţie a modelului interacţional marital disfuncţional, în sensul compatibilizării conduitelor de rol conjugal pe linia aşteptărilor reciproce.
Cu soţul am practicat tehnica abilitării interrelaţio-nnle prin autocontrol şi modificare cognitivă (după Kan-fer şi Mâhoney). Tehnica include autoobservarea dirijată, autoîntărire pozitivă sau negativă a pattern-ului relaţional dezirabil sau indezirabil şi autoevaluare ; în cazul nostru ne-am propus .să reducem şi să eliminăm pe cat posibil comportamentul agresiv-punitiv verbal şi nonverbal adresat soţiei, neconştientizat pană la începerea tratamentului de către soţ. Prin intermediul acestei tehnici, preluată treptat, dar incomplet, de către subiect, ca urmare a structurii rigid-rezistente a personalităţii sale, s-au produs modificări cognitive în ceea ce priveşte autopercepţia cat şi percepţia efectelor propriei conduite asupra comportamentului soţiei.
I s-a creat astfel experimental un sentiment de „culpă morală", care l-a determinat să-şi reconsidere atitudinea ostilă faţă de soţie, ale cărei motivaţii inconştiente erau alimentate de vechi traume ; el; a reuşit prin orientare terapeutică şi autoevaluare sâ sesizeze faptul că sistemul de sancţiuni şi pedepse pe care îl practica, ca expresie a propriilor sale complexe de gelozie şi rivalitate, era departe de a avea o „valoare educativă", aşa cum credea iniţial, ci, dimpotrivă, îi întreţinea soţiei o conduită de apărare şi evaziune patologică în consumul de alcool, cu consecinţele lui fireşti. învăţand să se transpună oarecum în psihologia soţiei, prin intermediul; jocului de rol, el a înţeles în mai mare măsură reacţiile la frustraţie şi rolul său declanşator în raport cu acestea. I s-au dezvoltat simţitor capacităţile comprehensive şi' trăirile de compasiune, milă şi empatie, reactualizand sentimente latente şi „înăbuşite" de afecţiune, cărora timpul şi evenimentele le conferiseră marca aplatizării, decolorării si distorsionării, pană la ură reciprocă.
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 03 September '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :