Statistics:
Visits: 882 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Psihologii iti pot salva casnicia-partea 3
Q: | Intreaba despre Psihologii iti pot salva casnicia-partea 3 |
„Caştigul terapeutic" a fost sesizat după cea 4-5 şedinte (după depăşirea „crizei" de autodezvăluire şi autoconştientizare, cu crearea conflictului intrapsihic exporimental la soţ). Acesta s-a concretizat în creşterea capacităţii de autocontrol, care după cea 10 şedinţe s-a întărit semnificativ. S-a creat astfel o breşă psihologică în egocentrismul, rigiditatea şi imaturitatea relaţională a soţului, el fiind iniţiat într-o formulă de autoreeducare comportamental-maritală adaptativă. Prin procesul terapeutic. noi am încercat sugerarea discretă şi subsidiară a unei modificări privind imaginea conjugală a soţiei în sistemul de percepţii, idei şi convingeri ale soţului, în sensul dezvăluirii unor „calităţi" ale acesteia corespunzătoarei exi
Concomitent, soţia a beneficiat de efectele travlingului assertiv" (tehnica de afirmare a eului), cu reducerea complexelor de inferioritate şi a insecurităţii afective, recâştigarea treptată a încrederii în sine şi a sentimentului valorii personale.
Adoptarea şi exersarea experimentală într-un rol marital situat pe poziţii simetric-egalitare şi compensatorii în raport cu rolul conjugal exercitat de soţ a condus treptat la abilitarea soţiei cu o conduită de tip implicativ şi responsabil, construită treptat pe sentimentul demnităţii morale şi al respectului de sine, redobandit pe măsura depăşirii impasului patologic. I s-au stimulat în mod special capacitatea de afirmare în campul relaţiilor maritale, forţa morală necesară depăşirii suspiciunilor şi îndoielilor soţului în ceea ce priveşte persoana ci, spiritul de iniţiativă şi participarea firească, egalitară la sfera decizional-acţională a familiei. Pacienta a conştientizat unele dintre expectaţiile soţului, neanticipate în suficientă măsură pană atunci, încercand să vină în întampinarea acestora prin comportamente adecvate., Capacitatea sa de autocontrol, ca şi toleranţa la frustrate, s-a îmbunătăţit simţitor după 15 şedinţe psihoterapeutice.
Moderarea treptată (prin procesul terapeutic) a tendinţelor agresive şi a expresiilor de nuanţă ostilă ale soţului, au făcut treptat loc unor concesii relaţionale care prin ele însele au stimulat efortul de reechilibrare a rolului conjugal al soţiei. Realizarea „coaliţiei lor terapeutice" s-a transformat, în partea finală a terapiei formative de reconstrucţie interacţională, într-un model relaţional bazat predominant pe cooperare în viaţa obişnuită de cuplu. In acest mod, partenerii au reuşit să-şi ofere în mai mare măsură credit mutual, ei învăţand să-şi ofere recompense afective şi morale, s-au securizat şi echilibrat reciproc într-o măsură suficientă.
Interdependenţa partenerilor s-a dezvoltat pe retracţia acţiunilor soţului în favoarea soţiei, al cărei sentiment de responsabilitate şi nevoie de recunoaştere a condus-o la un „viraj" volitional şi motivational sanogeneţic şi autocompensator. Astfel, prin implicarea soţului ca stimul de întărire a pattern-ului adaptativ al soţiei, aceasta din urmă a depăşit impasul psihopatologic, iar relaţia lor conjugală a beneficiat de o corecţie a disfuncţiilor iniţiale.
Psihoterapia intensivă s-a desfăşurat pe o perioadă de trei luni, în regim semi şi ambulator, continuandu-se cu întrevederi periodice lunare pentru validarea în timp a efectelor. După cea şase luni de la tratament, cuplul tratat se menţinea în limitele contortului interacţional, iar starea psihică a fostei paciente continua să se consolideze în sens pozitiv. Unele evenimente perturbatoare care au survenit în viaţa cuplului ulterior, deşi au declanşat unele recăderi psihice ale soţiei, nu au fost de natură să distorsioneze semnificativ cursul acestei căsnicii, intensitatea psihopatologică atat a fenomenelor reactualizate în conduita soţiei, cat şi a celor privind relaţia conjugală, fiind scăzută şi nesemnificativă, cea doi ani, perioadă în care s-a păstrat contactul terapeutic.
genţelor şi dorinţelor sale. Aceste „calităţi" girate ele autoritatea cuplului psihoterapeutio au devenit puncte de sprijin pentru dezvoltarea credibilităţii şi, ulterior, a unei valorizări relativ adecvate a personalităţii soţiei. Astfel, s-au reliefat într-o lumină favorabilă inteligenţa soţiei (ceea ce ar fi putut îndreptăţi în mai mare măsură participarea ei în sfera decizională), sensibilitatea şi fidelitatea sa afectivă, ataşamentul faţă de copii.
Concomitent, soţia a beneficiat de efectele travlingului assertiv" (tehnica de afirmare a eului), cu reducerea complexelor de inferioritate şi a insecurităţii afective, recâştigarea treptată a încrederii în sine şi a sentimentului valorii personale.
Adoptarea şi exersarea experimentală într-un rol marital situat pe poziţii simetric-egalitare şi compensatorii în raport cu rolul conjugal exercitat de soţ a condus treptat la abilitarea soţiei cu o conduită de tip implicativ şi responsabil, construită treptat pe sentimentul demnităţii morale şi al respectului de sine, redobandit pe măsura depăşirii impasului patologic. I s-au stimulat în mod special capacitatea de afirmare în campul relaţiilor maritale, forţa morală necesară depăşirii suspiciunilor şi îndoielilor soţului în ceea ce priveşte persoana ci, spiritul de iniţiativă şi participarea firească, egalitară la sfera decizional-acţională a familiei. Pacienta a conştientizat unele dintre expectaţiile soţului, neanticipate în suficientă măsură pană atunci, încercand să vină în întampinarea acestora prin comportamente adecvate., Capacitatea sa de autocontrol, ca şi toleranţa la frustrate, s-a îmbunătăţit simţitor după 15 şedinţe psihoterapeutice.
Moderarea treptată (prin procesul terapeutic) a tendinţelor agresive şi a expresiilor de nuanţă ostilă ale soţului, au făcut treptat loc unor concesii relaţionale care prin ele însele au stimulat efortul de reechilibrare a rolului conjugal al soţiei. Realizarea „coaliţiei lor terapeutice" s-a transformat, în partea finală a terapiei formative de reconstrucţie interacţională, într-un model relaţional bazat predominant pe cooperare în viaţa obişnuită de cuplu. In acest mod, partenerii au reuşit să-şi ofere în mai mare măsură credit mutual, ei învăţand să-şi ofere recompense afective şi morale, s-au securizat şi echilibrat reciproc într-o măsură suficientă.
Interdependenţa partenerilor s-a dezvoltat pe retracţia acţiunilor soţului în favoarea soţiei, al cărei sentiment de responsabilitate şi nevoie de recunoaştere a condus-o la un „viraj" volitional şi motivational sanogeneţic şi autocompensator. Astfel, prin implicarea soţului ca stimul de întărire a pattern-ului adaptativ al soţiei, aceasta din urmă a depăşit impasul psihopatologic, iar relaţia lor conjugală a beneficiat de o corecţie a disfuncţiilor iniţiale.
Psihoterapia intensivă s-a desfăşurat pe o perioadă de trei luni, în regim semi şi ambulator, continuandu-se cu întrevederi periodice lunare pentru validarea în timp a efectelor. După cea şase luni de la tratament, cuplul tratat se menţinea în limitele contortului interacţional, iar starea psihică a fostei paciente continua să se consolideze în sens pozitiv. Unele evenimente perturbatoare care au survenit în viaţa cuplului ulterior, deşi au declanşat unele recăderi psihice ale soţiei, nu au fost de natură să distorsioneze semnificativ cursul acestei căsnicii, intensitatea psihopatologică atat a fenomenelor reactualizate în conduita soţiei, cat şi a celor privind relaţia conjugală, fiind scăzută şi nesemnificativă, cea doi ani, perioadă în care s-a păstrat contactul terapeutic.
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 03 September '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :