Statistics:
Visits: 5,908 Votes: 4 Fame Riser |
Fame Rank
7.2
Fame Riser
|
|||||||||||
Miorita - specie a genului epic
Q: | Intreaba despre Miorita - specie a genului epic |
Balada este o specie a genului epic, in versuri,de mare întindere, uneori cu un pronunţat caracter liric, in care se derlueaza o acţiune eroica, legendara, un fapt istoric, o idee filozofică ,se evoca o puternica personalitate istorica sau legendara.
"Mioriţa" a fost culeasa de Alecu Russo si publicata in prima culegere de "Poezii" populare. Are trăsăturile literaturii populare: caractere anonime, orale, colective, sincretice, tradiţionale.
Ca orice balada populara aparţine genului epic in care, insa, se îmbină armonios elementele epice, lirice si dramatice. In structura baladei se disting doua mari planuri, unul epic in care autorul anonim narează faptele si construieşte personajele si celalalt lirico – dramatic, ce se defineşte prin exprimarea: gândurilor,sentimentelor si prin atitudinea ciobanului in fata morţii.
Desi are ca punct de plecare fenomenul de transhumantă, balada reprezintă o întreagă filozofie a vieţii si a morţii. "Mioriţa" reprezintă unul din miturile fundamentale ale romanilor "existenta pastorala a poporului roman".
Compoziţional, balada se structurează in trei parti si mai multe motive: al transhumantei, al complotului, al testamentului, al nuntii cosmice si al măicuţei bătrâne. Fiind o opera epica autorul anonim îşi exprima in mod indirect sentimentele prin intermediul acţiunii si personajelor. Întâmplările se constituie in momente ale subiectului.
In expoziţiune sunt prezentate locul si timpul acţiunii, precum si personajele. Acţiunea se desfăşoară toamna, in timpul transhumantei, într-un cadru feeric, creat prin intermediul a doua metafore "picior de plai", "gura de rai", iar protagoniştii provin din regiuni diferite.
Intriga o constituie complotul a doi ciobani care pun la cale uciderea baciului moldovean mânaţi de invidie si lăcomie.
Desfăşurarea acţiunii părăseşte planul real si intra in fantastic deoarece mioara năzdravană îşi avertizează stăpânul de pericolele care îl pândesc şi-l sfătuieşte să-şi ia masuri de apărare.
DispoziÅ£iile testamentare ale baciului pun in lumina atitudinea acestuia in fata morÅ£ii. Este partea lirico - dramatica a baladei, bogata in semnificaÅ£ii si include motivul testamentului, al alegoriei moarte-nuntă. El o roagă pe mioara sa fie îngropat "in strunga de oi, de către cei doi presupuÅŸi asasiniâ€. DoreÅŸte sa aibă la cap cele trei fluiere( de fag, de os, de soc )pentru a comunica postum cu turma sa. Mioara va trebui sa ascundă oilor moartea sa, înfăţişând-o ca pe o nunta cosmica cu participarea tuturor elementelor naturii (soarele, luna, brazii, munÅ£i, păsările, stelele). Moartea este văzută ca o contopire cu elementele veÅŸnice ale naturii.
Punctul culminant este atins nu ca acţiune, ci ca intensitate a sentimentelor când ciobanul îşi imaginează ca măicuţa îl va căuta.
El ii cere mioarei să-i ascundă adevărul despre moartea lui. Deznodământul lipseşte, moartea fiind ipotetica.
Un alt element specific baladei este prezenta personajelor reale (cei trei ciobani, mama) si a personajelor fabuloase (mioara năzdravană)
Ciobanul moldovean este personajul principal, personaj mitic deoarece exprima prin atitudinea sa înţelepciunea poporului, acceptarea morţii ca o lege a firii. Caracterizat direct, sub aspect fizic, el reprezintă un ideal de bărbăţie si frumuseţe.
Din comportare, mod de a gândi si a concepe viaţa si moartea reies si alte trăsături: sensibilitatea, stăpânirea de sine, capacitatea de a pătrunde tainele existentei. Măicuţa bătrână este îndurerată, disperata, trăsăturile sale reieşind din zbuciumul sau sufletesc.
Mioriţa este un personaj fabulos, umanizata prin personificare. O alta trăsătură a baladei o constituie apariţia elementelor fantastice; cadrul mirific, personificare oilor, alegoria moarte- nuntă.
Remarcabil este limbajul artistic: epitetele ("negru zăvoi"); metaforele ("picior de plai", "gura de rai" ;"lacrimi de sânge") ;personificarea oilor, elementelor naturii; diminutivele (ciobanel, fluieraş).
Limbajul este predominant popular. Versificaţia este cea specific populara; rima împerecheata sau monorima, ritm trohaic si măsura cinci-şase silabe.
Prin toate aceste trăsături "Mioriţa" este o balada populara.
"Mioriţa" a fost culeasa de Alecu Russo si publicata in prima culegere de "Poezii" populare. Are trăsăturile literaturii populare: caractere anonime, orale, colective, sincretice, tradiţionale.
Ca orice balada populara aparţine genului epic in care, insa, se îmbină armonios elementele epice, lirice si dramatice. In structura baladei se disting doua mari planuri, unul epic in care autorul anonim narează faptele si construieşte personajele si celalalt lirico – dramatic, ce se defineşte prin exprimarea: gândurilor,sentimentelor si prin atitudinea ciobanului in fata morţii.
Desi are ca punct de plecare fenomenul de transhumantă, balada reprezintă o întreagă filozofie a vieţii si a morţii. "Mioriţa" reprezintă unul din miturile fundamentale ale romanilor "existenta pastorala a poporului roman".
Compoziţional, balada se structurează in trei parti si mai multe motive: al transhumantei, al complotului, al testamentului, al nuntii cosmice si al măicuţei bătrâne. Fiind o opera epica autorul anonim îşi exprima in mod indirect sentimentele prin intermediul acţiunii si personajelor. Întâmplările se constituie in momente ale subiectului.
In expoziţiune sunt prezentate locul si timpul acţiunii, precum si personajele. Acţiunea se desfăşoară toamna, in timpul transhumantei, într-un cadru feeric, creat prin intermediul a doua metafore "picior de plai", "gura de rai", iar protagoniştii provin din regiuni diferite.
Intriga o constituie complotul a doi ciobani care pun la cale uciderea baciului moldovean mânaţi de invidie si lăcomie.
Desfăşurarea acţiunii părăseşte planul real si intra in fantastic deoarece mioara năzdravană îşi avertizează stăpânul de pericolele care îl pândesc şi-l sfătuieşte să-şi ia masuri de apărare.
DispoziÅ£iile testamentare ale baciului pun in lumina atitudinea acestuia in fata morÅ£ii. Este partea lirico - dramatica a baladei, bogata in semnificaÅ£ii si include motivul testamentului, al alegoriei moarte-nuntă. El o roagă pe mioara sa fie îngropat "in strunga de oi, de către cei doi presupuÅŸi asasiniâ€. DoreÅŸte sa aibă la cap cele trei fluiere( de fag, de os, de soc )pentru a comunica postum cu turma sa. Mioara va trebui sa ascundă oilor moartea sa, înfăţişând-o ca pe o nunta cosmica cu participarea tuturor elementelor naturii (soarele, luna, brazii, munÅ£i, păsările, stelele). Moartea este văzută ca o contopire cu elementele veÅŸnice ale naturii.
Punctul culminant este atins nu ca acţiune, ci ca intensitate a sentimentelor când ciobanul îşi imaginează ca măicuţa îl va căuta.
El ii cere mioarei să-i ascundă adevărul despre moartea lui. Deznodământul lipseşte, moartea fiind ipotetica.
Un alt element specific baladei este prezenta personajelor reale (cei trei ciobani, mama) si a personajelor fabuloase (mioara năzdravană)
Ciobanul moldovean este personajul principal, personaj mitic deoarece exprima prin atitudinea sa înţelepciunea poporului, acceptarea morţii ca o lege a firii. Caracterizat direct, sub aspect fizic, el reprezintă un ideal de bărbăţie si frumuseţe.
Din comportare, mod de a gândi si a concepe viaţa si moartea reies si alte trăsături: sensibilitatea, stăpânirea de sine, capacitatea de a pătrunde tainele existentei. Măicuţa bătrână este îndurerată, disperata, trăsăturile sale reieşind din zbuciumul sau sufletesc.
Mioriţa este un personaj fabulos, umanizata prin personificare. O alta trăsătură a baladei o constituie apariţia elementelor fantastice; cadrul mirific, personificare oilor, alegoria moarte- nuntă.
Remarcabil este limbajul artistic: epitetele ("negru zăvoi"); metaforele ("picior de plai", "gura de rai" ;"lacrimi de sânge") ;personificarea oilor, elementelor naturii; diminutivele (ciobanel, fluieraş).
Limbajul este predominant popular. Versificaţia este cea specific populara; rima împerecheata sau monorima, ritm trohaic si măsura cinci-şase silabe.
Prin toate aceste trăsături "Mioriţa" este o balada populara.
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 19 October '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :