Nu mai încape nici o îndoială că medicina modernă va deveni din ce in ce mai mult preventivă, îndreptându-se spre o medicină a omului sănătos, fără să neglijeze nicidecum marile ei obligaţii terapeutice, de a vindeca şi recupera omul bolnav. Toţi medicii recunosc că perspectiva aparţine însă prevenirii bolilor, ceea ce rezultă şi dintr-o anchetă făcută cu câţiva ani în urmă de o revistă medicală franceză printre 38 de somităţi ale medicinii din Franţa, cu tema: „Medicina de acum, până în anul 2000".

Fiecare interlocutor a apreciat, pentru specialitatea sa, profilaxia drept un obiectiv major al viitorului:

- În medicina copilului orientarea spre prevenire, dej a evidentă de pe acum, se va amplifica şi mai mult, începând mult mai devreme, prin sfaturi pentru o procreare normală. In domeniul bolilor de rinichi un obiectiv important va fi prevenirea insuficienţei renale cronice (în prezent tratată — în mod costisitor — prin rinichi artificial şi prin transplant de rinichi).
- În medicina internă orientarea majoră va fi spre prevenirea bolilor cronice cu caracter degenerativ: arterioscleroza, cardiopatia ischemică, reumatismul degenerativ.
- În domeniul nutriţiei: prevenirea obezităţii şi a diabetului.
- Suprimarea treptată a fumatului va reduce cu cel puţin 80% morbiditatea prin cancer pulmonar. O folosire cumpătată a băuturilor alcoolice, cu evitarea limitei toxice, va preveni un mare număr de ciroze hepatice, care, în unele ţări, ca Franţa, contribuie cu o mortalitate considerabilă (57,2 la 100 000 de locuitori pe an).

Profilaxia nu mai poate fi redusă numai la metodele ei mai vechi, cum ar fi prezentarea la vaccinări contra bolilor infecţioase, la microfotografii etc. sau privită ca o obligaţie plicticoasă, de a face control din când in când. Trebuie să ne bazăm pe o profilaxie activă, pe participarea întregii populaţii la obiectivele medicinii preventive, prin respectarea regulilor de viaţă care asigură sănătatea, protecţia mediului înconjurător, dobândirea unei culturi medicale (educaţia sanitară).

Sănătatea nu poate fi concepută ca un simplu dar, ci ca rezultatul unor preocupări cotidiene din partea fiecărui individ şi a unei îndelungate educaţii. Nu este suficient să orientăm profilactic gândirea medicală şi acţiunile medico-sanitare, ci este nevoie să convingem şi populaţia de valoarea şi rentabilitatea profilaxiei.

În programul de dezvoltare a ţării noastre se prevede clar, pe plan sanitar: „în domeniul ocrotirii sănătăţii se va pune accentul pe organizarea acţiunilor profilactice de identificare şi prevenire a cauzelor care influenţează negativ sănătatea vieţii".

A devenit din ce în ce mai evident că orizontul acţiunilor profilactice s-a lărgit considerabil şi a căpătat totodată şi profunzime. Putem să acţionăm profilactic la mai multe niveluri.

1. Un prim nivel este profilaxia primară, care urmăreşte de plano protecţia şi promovarea sănătăţii prin diferite măsuri. Astfel:
- obţinerea şi controlul unei ape potabile corespunzătoare,
- fluorizarea apei pentru prevenirea cariei dentare,
- prevenirea guşei endemice prin distribuirea de sare iodică în anumite regiuni predispuse cu endemie crescută,
- măsuri pentru împiedicarea impurificării aerului;
- suprimarea factorilor nocivi din mediul de muncă,
- controlul şi protecţia gravidelor pentru naşterea unor copii sănătoşi,
- examinări periodice ale muncitorilor In întreprinderi,
- vaccinări preventive,
- educaţia sanitară a populaţiei.

2. Al doilea nivel, la care se poate încă acţiona profilactic, este profilaxia
secundar, care cuprinde: măsuri pentru depistarea precoce a bolilor, pentru a împiedica cronicizarea în special a celor care necesită timp mai îndelungat pentru vindecare sau au tendinţă la cronicizare, tratamentul precoce al bolii, descoperită în stadiul ei cât mai incipient,
printr-o prezentare timpurie la medic, în aşa fel ca o boală surprinsă şi vindecată de la început să nu mai fie urmată de complicaţii sau sechele.

3. Tot acţiuni preventive pot fi desfăşurate şi al la treilea nivel — profilaxia terţiară — prin care urmărim recuperarea cit mai rapidă a bolnavului graţie unor tratamente speciale, în aşa fel ca să-şi redobândească capacitatea de muncă anterioară bolii. In această a treia fază medicina poate să joace însă un rol profilactic pentru prevenirea incapacităţii de muncă, pentru evitarea pensionării şi a invalidităţii din cauză de boală.

Am dat aceste exemple pentru a convinge că medicina actuală, urmăreşte tot timpul ţeluri preventive, care fac parte integrantă din îngrijirea medicală totală la nivelul fiecărui act medical.

Resursele şi rentabilitatea profilaxiei sunt foarte mari şi încă insuficient explorate. Lungul drum străbătut de profilaxie se apropie de marile ei realizări: prelungirea duratei medii a vieţii active. Fiecare poate să constate că procesul de îmbătrânire se dezvoltă în prezent mult mai lent. Astfel, la aceeaşi vârstă cronologică persoanele de astăzi apar cu circa 10—15 ani mai tinere decât părinţii lor.

În prezent, medicina modernă este în curs de îndeplinire a unui vechi deziderat al omenirii, exprimat de Benjamin Franklin (1706—1790) în modul următor:
„Toate bolile pot fi prevenite ori vindecate, inclusiv cele ale bătrâneţii şi nimic nu ne poate împiedica să ne prelungim viaţa, după dorinţă, până la cea a vârstelor antediluviene".

Sursa Imaginii - downtownkitchener.ca

---

Tag-uri: educatie, sanatate, nutritie

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 16 February '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---