În mod justificat s-ar putea privi boala ca un eşec al medicinii, al medicinii omului sănătos, iar boala cronică ca un ultim act al unei drame, care a început cu mulţi ani înainte, în mod ascuns, prin acţiunea unor factori nocivi multipli, care ţin atât de mediul ambiant, cât şi de stilul de viaţă al fiecăruia, de erorile (ştiute ori neştiute) pe care fiecare le face faţă de propria-i sănătate. De aceea este foarte regretabil să ajungem să tratăm boli cronice ca: bronşite cronice însoţite de emfizem pulmonar după tabagism, hepatite cronice după abuz de alcool, insuficienţă cardiacă la un vechi hipertensiv ignorat etc.

Pentru aceste motive, preocuparea primordială a medicinii moderne este să intervină activ în apărarea sănătăţii, înainte de a s e ajunge la finalul, uneori dramatic, al bolii. Obiectivele medicinii omului sănătos constau în promovarea acelor factori şi condiţii care asigură oamenilor o sănătate deplină şi îndelungată, care prelungeşte durata vieţii active şi fac ca bătrâneţea să vină cât mai târziu şi cu o senzaţie cât mai atenuată a scăderii capacităţii de muncă.

Concret, medicina omului sănătos urmăreşte să realizeze aceste obiective prin acţiuni cu finalitate preventivă. Astfel:
- promovarea măsurilor de igienizare a mediului Înconjurător, a localităţilor în care trăieşte şi munceşte omul, pentru a face acest mediu cât mai favorabil sănătăţii;

- formarea unor deprinderi igienice (educaţia igienică) la fiecare persoană,folosind toate mijloacele de cultură şi educaţie, începând cu şcoala, reviste,conferinţe, cărţi. într-un sens mai larg, formarea unei culturi sanitare, ceea ce încearcă să fie şi lucrarea de faţă ca o contribuţie la acest important obiectiv. Sănătatea nu se vinde în farmacii, ci se asigură prin deprinderi igienice: igiena alimentară, igiena muncii fizice, igiena muncii intelectuale etc.;

- îmbunătăţirea condiţiilor de mediu la locul de muncă şi aplicarea tuturor măsurilor care privesc protecţia muncii;

- aplicarea unui complex de măsuri pentru dezvoltarea normală, fizică şi mintală a
copiilor, începând cu supravegherea femeii in timpul sarcinii şi continuând cu cea a copilului şi a adolescentului. Protecţia gravidei şi a fătului de influenţa oricăror factori vătămători (infecţioşi, toxici, emoţionali, traumatici) se înscrie printre măsurile care asigură naşterea unui copil normal şi sănătos;

- punerea In valoare a culturii fizice (gimnastică, sport) a excursiilor şi a vieţii în aer liber, folosirea factorilor naturali de Întărire a organismului: aer, soare, munte, mare;

- promovarea unei alimentaţii raţionale, ştiinţifice, cu combaterea atâta exceselor alimentare, cât şi subnutriţiei, a dezechilibrului în utilizarea tuturor factorilor nutritivi, a preparării greoaie ori complicate a alimentelor, erori care pot să ducă la boli de nutriţie şi ale tubului digestiv;

- măsuri de depistare precoce a unor anormalităţi şi tendinţe morbide, înainte ca acestea să se exprime prin suferinţe şi boala declarată.

In virtutea acestui concept modern, medicul de astăzi nu mai aşteaptă să-i vină bolnavii în cabinet, ci caută să-i depisteze in mod activ: în şcoli, la locul de muncă, în familie şi într-un stadiu cât mai precoce al anormalităţii. Se realizează astfel o depistare foarte precoce a unor boli, în stadiul lor începător şi curabil când se pot lua măsuri corective din timp, înainte de a apărea agravări sau situaţii incurabile. In acest mod se poate depista o predispoziţie la diabet, o ateroscleroză în stadiul precoce, o hipertensiune arterială „la limită" etc.

Astfel de obiective au devenit în prezent realizabile prin programele de control preventiv al populaţiei, în primul rând al persoanelor „cu risc", prin depistări în masă (denumite şi „screening" ). în acest scop se folosesc, pe lângă examenul clinic, teste de laborator şi alte tehnici de explorare, prin care se pot depista, la un nivel mult mai profund şi sensibil, biochimic şi chiar molecular, cele mai incipiente anormalităţi.
În acest cadru se situează şi examenele medicale periodice ale muncitorilor, prin care se urmăreşte un control riguros al stării lor de sănătate şi depistarea cât mai precoce a unor stări morbide ca: boli cardiovasculare, cancer incipient (in stadiul zero), boli de nutriţie şi digestive etc.

In ţara noastră s-au elaborat şi pus în aplicare programe pe termen lung pentru depistarea şi combaterea celor mai frecvente boli: cardiovasculare, cancer, boli psihice, boli de nutriţie etc.

Se tinde astfel ca medicina modernă să facă un mare pas înainte, asumându-şi din ce în ce mai mult un rol preventiv, de control şi apărare a sănătăţii, În contrast cu vechea medicină, care se adresa bolii declarate.

Medicul de astăzi iese din ce în ce mai mult din izolarea sa, din cabinetul său de consultaţii, din „turnul de fildeş" al tehnicităţii de spital, pentru a descinde pe teren, acolo unde se nasc şi se răspândesc bolile. Un astfel de medic devine din ce în ce mai mult un consilier pentru toate activităţile umane care pot afecta sănătatea, un consilier al sănătăţii. Sfatul său va trebui ascultat în toate problemele care privesc mediul înconjurător şi unde pot apărea factori de risc pentru sănătatea omului.

In toate aceste acţiuni însă, medicul nu poate opera singur, pentru apă¬rarea sănătăţii oamenilor, fără contribuţia altor factori importanţi, sociali şi economici şi mai ales fără contribuţia fiecărui individ. Sănătatea este mai mult decât o problemă pur medicală: ea angajează răspunderea întregii societăţi.

„Trebuie să ştim ce nu trebuie să facem pentru noi înşine" şi în acest scop o bună cultură sanitară are o valoare incomensurabilă.
Scopul medicinii este de a utiliza toate cunoştinţele actuale, pentru apărarea sănătăţii, căci, aşa cum spunea Paul Valery, „medicina înseamnă toate ştiinţele în serviciul omului".

Sursa Imaginii - wvuhradtech.com

---

Tag-uri: investigatie, sanatate, doctor

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 16 February '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---