Statistics:
Visits: 5,456 Votes: 1 Fame Riser |
Fame Rank
10
Fame Riser
|
|||||||||||
Luceafarul, de Mihai Eminescu - prima parte
Q: | Intreaba despre Luceafarul, de Mihai Eminescu - prima parte |
Incepand cu formula introductiva traditionala a basmului care deschide actiunii perspectiva mitica, atemporala, plasand-o in timpul primordial al genezelor: “A fost odata ca-n povesti/A fost ca niciodata/Din rude mari imparatesti/O prea frumoasa fataâ€, “Luceafarul†lui Eminescu povesteste intr-un cadru de basm iubirea stranie dintre astrul serii si prea frumoasa fata “din rude mari imparatestiâ€.
Primele sapte strofe constituie uvertura poemului, partea intai fiind o splendida poveste de iubire, unde atmosfera este in concordanta cu mitologia romana, iar imaginarul poetic e de factura romantica. Dupa cum observa Constantin Noica, inca de la inceput este izbitor faptul ca faptura individuala este senina si va ramane asa tot timpul. Si in veghe si un vis ea este senina, pe cand el nu este.
O mare parte a actiunii se desfasoara in visul fetei de imparat. Fata, visatoare si melancolica, contempland Luceafarul seara de seara de la fereastra dinspre mare a castelului, se indragosteste de aceasta aparitie cosmica. La randu-i, Luceafarul, o indrageste si se lasa tot mai mult coplesit de dorul fetei de imparat.
Ca si in “Floare albastra†sau in “Dorintaâ€, atractia indragostitilor unul pentru celalalt este sugerata mai intai de o chemare menita sa scoata in evidenta dorinta si puterea sentimentului. La chemarea fetei: “O, dulce-al noptii mele domn,/De ce nu vii tu? Vina!â€, Luceafarul se arunca fulgerator in mare, intrupandu-se, apoi din adancul necunoscut al apelor, in chipul unui mandru voievod cu parul de aur moale si ochi scanteitori, “In mort frumos cu ochii viiâ€. El marturiseste fetei ca, desi a coborat cu greu din sfera lui de sus, e gata sa-i urmeze chemarea.
Dar tata fiindu-i Cerul si Marea muma, el o invita pe tanara fecioara sa-si lase lumea ei, sa-i fie mireasa si sa-l urmeze in palatele lui de margean de pe fundul oceanului. Dar fata il vede ca un “inger†ale carui cai ea nu le poate urma. Desi este indragostita de Luceafar, ea isi da seama cat de imensa este distanta ce-i desparte si temandu-se de chipul lui straniu il refuza, nu insa fara o adanca parere de rau.
Fata il cheama mai departe in somnul ei pamantesc, caci este in rostul fapturii individuale sa-si caute legea, sensul, mirele: “Cobori in jos, Luceafar bland/Alunecand pe-o raza/Patrunde-n casa si in gand/Si viata-mi lumineaza!â€.
Fata de imparat simte ca nu poate iesi din conditia ei, dar vrea sa si-o transfigureze. Ea nu-i poate cere generalului decat sa-i lumineze viata.
Luceafarul raspunde la aceasta chemare ce are aspectul unui descantec stilizat, ca si prima. Stingandu-se din cer cu durere, Luceafarul se intrupeaza acum din vaile Soarelui, infatisandu-se fetei invesmantat intr-un giulgiu negru, purtand pe vitele-i de par o corana ce arde parca in vapaia de foc a Soarelui. El s-a intrupat acum din Soare si Noapte in gandul de a o lua cu el.
Fata, fascinata si acum, dar stapana pe sine nu-l mai vede ca pe un inger ci ca pe un demon. Marturisindu-i cat de dureroasa si arzatoare ii e iubirea ce o poarta, fata il roaga din nou cu patetism sa coboare el pe pamant, sa devina muritor asemenea ei. Ea il chemase, e drept, dar nu-i intelege chemarea-raspuns. “Desi vorbesti pe inteles, eu nu te pot pricepeâ€. Faptul ca nu-i intelege chemarea si raspunsul fetei dovedesc incompatibilitatea dintre cele doua lumi, cea a generalului si cea a individualului (Ambele metamorfozari ale Luceafarului se petrec in visul fetei).
Miscarile Luceafarului se desfasoara intotdeauna pe verticala, simbol al verticalitatii spiritului superior, in timp ce miscarile fetei se desfasoara in plan orizontal, ea fiind mereu egala cu sine insasi desi aspiratia spre autodepasire exista si n-o paraseste niciodata. Cuplul nu se poate realiza.
Dar Luceafarul este geniul capabil de sacrificii supreme, geniul care pentru “o ora de iubire†renunta la nemurirea sa. Tulburat peste masura de refuzul fetei, Luceafarul este gata sa renunte el la nemurire de dragul acestei copile si, rupandu-se de locul lui de sus, din Cer, se indreapta hotarat spre Dumnezeu sa-i ceara dezlegarea.
Primele sapte strofe constituie uvertura poemului, partea intai fiind o splendida poveste de iubire, unde atmosfera este in concordanta cu mitologia romana, iar imaginarul poetic e de factura romantica. Dupa cum observa Constantin Noica, inca de la inceput este izbitor faptul ca faptura individuala este senina si va ramane asa tot timpul. Si in veghe si un vis ea este senina, pe cand el nu este.
O mare parte a actiunii se desfasoara in visul fetei de imparat. Fata, visatoare si melancolica, contempland Luceafarul seara de seara de la fereastra dinspre mare a castelului, se indragosteste de aceasta aparitie cosmica. La randu-i, Luceafarul, o indrageste si se lasa tot mai mult coplesit de dorul fetei de imparat.
Ca si in “Floare albastra†sau in “Dorintaâ€, atractia indragostitilor unul pentru celalalt este sugerata mai intai de o chemare menita sa scoata in evidenta dorinta si puterea sentimentului. La chemarea fetei: “O, dulce-al noptii mele domn,/De ce nu vii tu? Vina!â€, Luceafarul se arunca fulgerator in mare, intrupandu-se, apoi din adancul necunoscut al apelor, in chipul unui mandru voievod cu parul de aur moale si ochi scanteitori, “In mort frumos cu ochii viiâ€. El marturiseste fetei ca, desi a coborat cu greu din sfera lui de sus, e gata sa-i urmeze chemarea.
Dar tata fiindu-i Cerul si Marea muma, el o invita pe tanara fecioara sa-si lase lumea ei, sa-i fie mireasa si sa-l urmeze in palatele lui de margean de pe fundul oceanului. Dar fata il vede ca un “inger†ale carui cai ea nu le poate urma. Desi este indragostita de Luceafar, ea isi da seama cat de imensa este distanta ce-i desparte si temandu-se de chipul lui straniu il refuza, nu insa fara o adanca parere de rau.
Fata il cheama mai departe in somnul ei pamantesc, caci este in rostul fapturii individuale sa-si caute legea, sensul, mirele: “Cobori in jos, Luceafar bland/Alunecand pe-o raza/Patrunde-n casa si in gand/Si viata-mi lumineaza!â€.
Fata de imparat simte ca nu poate iesi din conditia ei, dar vrea sa si-o transfigureze. Ea nu-i poate cere generalului decat sa-i lumineze viata.
Luceafarul raspunde la aceasta chemare ce are aspectul unui descantec stilizat, ca si prima. Stingandu-se din cer cu durere, Luceafarul se intrupeaza acum din vaile Soarelui, infatisandu-se fetei invesmantat intr-un giulgiu negru, purtand pe vitele-i de par o corana ce arde parca in vapaia de foc a Soarelui. El s-a intrupat acum din Soare si Noapte in gandul de a o lua cu el.
Fata, fascinata si acum, dar stapana pe sine nu-l mai vede ca pe un inger ci ca pe un demon. Marturisindu-i cat de dureroasa si arzatoare ii e iubirea ce o poarta, fata il roaga din nou cu patetism sa coboare el pe pamant, sa devina muritor asemenea ei. Ea il chemase, e drept, dar nu-i intelege chemarea-raspuns. “Desi vorbesti pe inteles, eu nu te pot pricepeâ€. Faptul ca nu-i intelege chemarea si raspunsul fetei dovedesc incompatibilitatea dintre cele doua lumi, cea a generalului si cea a individualului (Ambele metamorfozari ale Luceafarului se petrec in visul fetei).
Miscarile Luceafarului se desfasoara intotdeauna pe verticala, simbol al verticalitatii spiritului superior, in timp ce miscarile fetei se desfasoara in plan orizontal, ea fiind mereu egala cu sine insasi desi aspiratia spre autodepasire exista si n-o paraseste niciodata. Cuplul nu se poate realiza.
Dar Luceafarul este geniul capabil de sacrificii supreme, geniul care pentru “o ora de iubire†renunta la nemurirea sa. Tulburat peste masura de refuzul fetei, Luceafarul este gata sa renunte el la nemurire de dragul acestei copile si, rupandu-se de locul lui de sus, din Cer, se indreapta hotarat spre Dumnezeu sa-i ceara dezlegarea.
Tag-uri: poezie, romantism, prima parte, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 16 March '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :