După Unire apar reviste cu o structură literară semnificativă, chiar din titlu: România literară, editată de V. Alecsandri, la Iaşi; Revista Carpaţilor, de G. Sion, unde publică scriitori tineri, ca Al. Odobescu, N. Filimon; Revista română pentru ştiinţe, litere şi arte, editată de Al. Odobescu între 1861-1863 etc. Lucrările lui N. Bălcescu, dar, mai ales, dezideratele lui, sunt continuate de Al. Odobescu şi B. P. Hasdeu în domeniul istoriei, arheologiei, folcloristicii sau lingvisticii.

Apar specii literare ca romanul cu specific românesc, cum ar fi Ciocoii vechi şi noi, de Nicolae Filimon, sau memorii de călătorie modernizate faţă de ale înaintaşilor (Dinicu Golescu sau Ion Codru-Drăguşanu), semnate de Nicolae Filimon. V. Alecsandri îşi diversifică a ctivitatea realizând pasteluri şi drame istorice, B. P. Hasdeu scrie Răzvan şi Vidra, iar Ion Ghica, cu un nou mod de memorialistică, Scrisori către Vasile Alecsandri.

Nicolae Filimon (1819-1865) scrie nuvele romantice: Friederich Staaps, Mateo Cipriani; nuvela Nenorocirile unui slujnicar, unde Mitică Râmătorian este un personaj precursor al lui Dinu Păturică din romanul Ciocoii vechi şi noi sau Ce naşte din pisică şoareci mănâncă. Personajele sunt grupate în două categorii: pe de o parte, Andronache Tuzluc, Dinu Păturică, Chera Duduca, Costea Chiorul - personaje negative, iar pe de altă parte, personajele pozitive, idealizate: Banul C, vătaful Gheorghe, Maria. N. Filimon este ctitorul romanului românesc.

Alexandru Odobescu (1834-l895) scrie două "scene istorice": Mihnea Vodă cel Rău şi Doamna Chiajna, ca nivel artistic sub valoarea nuvelei lui Negruzzi; un eseu arheologic şi istoric Câteva ore la Snagov şi Pseudokinegeticos, caracterizat de G. Călinescu: "Odobescu bate câmpii cu graţie pe simpla firmă verbală a vânătoarei" Aici identificăm Şi basmul flăcăului din Bisoca: Feciorul de împărat cu noroc la vânat.
Bogdan-Petriceicu Hasdeu (1838-l907) este un spirit enciclopedic: profesor, istoric, filolog, editor de gazete, scriitor etc. FJ rămâne în istoria literaturii şi a culturii române legătura dintre două spirite titanice: Dimitrie Cantemir şi Nicolae Iorga..

Scoate reviste: România (1858), Foaia de istorie română (1859), Din Moldova (1862), Aghiuţă (1863), Satyrul (1866), Columna lui Traian (1870), Revista nouă (1887); ca filolog, istoric şi lingvist editează Cuvente den bătrâni (în trei volume - 1878-l881), Istoria critică a românilor, proiect gigantic, realizat în parte; Etymologicum Magnum-Romaniae, lexicon de mari dimensiuni, realizând doar trei volume, ce se opresc la cuvântul "bărbat"; eseu istoric Ion-Vodă cel Cumplit; proză şi teatru; nuvela de moravuri Duduca Mamuca sau Micuţa, romanul neterminat Copilăriile lui Iancu Motoc, drama istorică în versuri Răzvan şi Vidra şi comedia anti-latinistă Trei crai de la Răsărit.

Ion Ghica (1816-l897) este autorul Scrisorilor către Vasile Alecsan-dri, proză memorialistică în care se evocă oameni şi locuri din veacul trecut. Ne-a lăsat portrete ale unor personalităţi din epocă: Nicolae Filimon, N. Bălcescu, Grigore Alexandrescu, Ion Câmpineanu etc, dar şi nume porecle atât de pitoreşti: Tudor Ciolănescu, Gheorghiţă Maţe-Goale, Neagu Chioftea, Stanică Găvan, Zamfir Ploscă, Ilie Zgabercea etc. Seri-sorile lui Ion Ghica rămân o operă clasică, unică în literatura noastră, delectabilă şi instructivă.

---

Tag-uri: literatura romana, romania literara

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 18 February '11

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---