Statistics:
Visits: 3,029 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Forta sportiva
Q: | Intreaba despre Forta sportiva |
În funcţie de modul de solicitare forţa este denumită:
1. generală, cand invingerea unei rezistenţe se face pe seama încordării grupelor principale de muşchi;
2. specifică, atunci când învingerea diferitelor tipuri de rezistenţă se face pe baza încordării anumitor grupe de muşchi, tributare unor gesturi motrice selecţionate special. în realitate, forţa nu se manifestă în stare pură, ci în combinaţie cu alte calităţi motrice.
Efectuarea unui act motric precum şi specificul unor ramuri sportive fac ca forţa să se implice în mod diferit, marcând particularităţi distincte.
în această direcţie se evidenţiază trei forme principale de manifestare a forţei:
- forţ a maximă (forţa aboslută);
- forţa explozivă (detenta), forţa în regim de viteză;
- forţa în regim de rezistenţă.
a. Forţa maximă se distinge prin:
1. forţa maximă statică, ce se manifestă printr-o contracţie a întregului sistem muscular pentru a învinge o rezistenţă care 1 depăşeşte capacitatea. Contracţia muşchiului, în această situaţie, este o contracţie izometrică care se manifestă fără modificarea formei, fără apropierea capetelor muşchilor, dar cu creşterea foarte mare a tensiunii musculare;
2. forţa maximă dinamică se realizează printr-o contracţie maxime în cadrul unui act motric. Ea se manifestă prin învingerea de către muşchi a unei rezistenţe externe, având de a face cu o contracţie izotonică ce face ca muşchiul să se scurteze (se scurtează elementele contractile, iar cele elastice nu-şi modifică lungimea). în cazul mişcărilor de cedare, se produce alungirea forţată a muşchiului, forţa depăşind considerabil (50-80 %) forţa maximă izometrică pe care o poate dezvolta subiectul.
Contracţiile auxotonice (pliometrice) sunt combinaţii de contracţii izometrice şi izotonice şi se realizează prin modificarea ambelor elemente, contractile şi elastice. Contracţiile auxotonice se manifestă foarte diferit în funcţie de solicitările actului motric şi de viteza lui specifică în diferite momente.
b. Detenta (forţa explozivă sau forţa în regim de viteză) este capacitatea unor grupe de muşchi de a dezvolta forţa maximă într-un timp cât mai scurt. Detenta se manifestă diferit la segmentele corpului (un boxer poate avea o foarte bună detentă - forţă explozivă - la membrele superioare şi mai puţin bună la cele inferioare). Se consideră că există o bună relaţie între forţa de contracţie izomeirică şi rapiditatea execuţiei unei mişcări.
Detenta depinde de următorii factori:
- numărul fibrelor musculare care se contractă simultan;
- viteza de contracţie a fibrelor musculare active (mobilizarea rapidă a fosfaţilor din fibrele albe, cât şi din cele roşii);
- capacitatea ele contracţie a fibrelor musculare (grosimea fibrelor secţiunii transversale).
Prin urmare, detenta este determinată de forţa maximă, dar şi de un alt tip de forţă denumită forţă "de demarai (capacitatea de a realiza o forţă maximă chiar la debutul mişcării) având ca efect obţinerea unei mari viteze iniţiale.
Pentru a avea o bună detentă trebuie să acţionăm fie prin mărirea forţei maxime, fie prin creşterea vitezei de contracţie a muşchilor, fie prin îmbinarea celor două (de preferat).
Ultima variantă este cea mai eficientă, completându-se reciproc în funcţie de situaţiile concrete — forţă maximă sau viteză de contracţie.
c. Forţa în regim de rezistenţă reprezintă capacitatea de a depune un efort de forţă timp îndelungat. Această formă de manifestare o întâlnim destul de des în ramurile sportive ciclice, combinate, jocuri sportive, etc. Intensitatea este determinată de procente (%) forţă din forţa maximă de contracţie şi numărul de repetări sau tempoul şi ritmul de lucru (volumul). O formă particulară este detenta în regim de rezistenţă, calitate foarte importantă în multe ramuri de sport, în care segmentele corpului trebuie să efectueze mişcări explozive timp îndelungat (box, scrimă, patinaj, jocuri sportive — volei, handbal, etc).
Raportul dintre forţă şi greutatea corpului. Se consideră că 1 kg forţă trebuie să corespundă la 1 kg greutate corporală. Forţa absolută se măsoară odată cu creşterea greutăţii corpului, scăzând forţa relativă, deoarece greutatea corpului creşte mai rapid decât forţa musculară. Pentru unele ramuri sportive este necesară mărirea forţei absolute (haltere), pentru altele dimpotrivă, pentru sporturile ce impun deplasarea corpului, alergări, mai importantă este forţa relativă care este egală cu forţa absolută împărţită la greutatea corporală.
sursa imaginii - freeschoolclipart.com
1. generală, cand invingerea unei rezistenţe se face pe seama încordării grupelor principale de muşchi;
2. specifică, atunci când învingerea diferitelor tipuri de rezistenţă se face pe baza încordării anumitor grupe de muşchi, tributare unor gesturi motrice selecţionate special. în realitate, forţa nu se manifestă în stare pură, ci în combinaţie cu alte calităţi motrice.
Efectuarea unui act motric precum şi specificul unor ramuri sportive fac ca forţa să se implice în mod diferit, marcând particularităţi distincte.
în această direcţie se evidenţiază trei forme principale de manifestare a forţei:
- forţ a maximă (forţa aboslută);
- forţa explozivă (detenta), forţa în regim de viteză;
- forţa în regim de rezistenţă.
a. Forţa maximă se distinge prin:
1. forţa maximă statică, ce se manifestă printr-o contracţie a întregului sistem muscular pentru a învinge o rezistenţă care 1 depăşeşte capacitatea. Contracţia muşchiului, în această situaţie, este o contracţie izometrică care se manifestă fără modificarea formei, fără apropierea capetelor muşchilor, dar cu creşterea foarte mare a tensiunii musculare;
2. forţa maximă dinamică se realizează printr-o contracţie maxime în cadrul unui act motric. Ea se manifestă prin învingerea de către muşchi a unei rezistenţe externe, având de a face cu o contracţie izotonică ce face ca muşchiul să se scurteze (se scurtează elementele contractile, iar cele elastice nu-şi modifică lungimea). în cazul mişcărilor de cedare, se produce alungirea forţată a muşchiului, forţa depăşind considerabil (50-80 %) forţa maximă izometrică pe care o poate dezvolta subiectul.
Contracţiile auxotonice (pliometrice) sunt combinaţii de contracţii izometrice şi izotonice şi se realizează prin modificarea ambelor elemente, contractile şi elastice. Contracţiile auxotonice se manifestă foarte diferit în funcţie de solicitările actului motric şi de viteza lui specifică în diferite momente.
b. Detenta (forţa explozivă sau forţa în regim de viteză) este capacitatea unor grupe de muşchi de a dezvolta forţa maximă într-un timp cât mai scurt. Detenta se manifestă diferit la segmentele corpului (un boxer poate avea o foarte bună detentă - forţă explozivă - la membrele superioare şi mai puţin bună la cele inferioare). Se consideră că există o bună relaţie între forţa de contracţie izomeirică şi rapiditatea execuţiei unei mişcări.
Detenta depinde de următorii factori:
- numărul fibrelor musculare care se contractă simultan;
- viteza de contracţie a fibrelor musculare active (mobilizarea rapidă a fosfaţilor din fibrele albe, cât şi din cele roşii);
- capacitatea ele contracţie a fibrelor musculare (grosimea fibrelor secţiunii transversale).
Prin urmare, detenta este determinată de forţa maximă, dar şi de un alt tip de forţă denumită forţă "de demarai (capacitatea de a realiza o forţă maximă chiar la debutul mişcării) având ca efect obţinerea unei mari viteze iniţiale.
Pentru a avea o bună detentă trebuie să acţionăm fie prin mărirea forţei maxime, fie prin creşterea vitezei de contracţie a muşchilor, fie prin îmbinarea celor două (de preferat).
Ultima variantă este cea mai eficientă, completându-se reciproc în funcţie de situaţiile concrete — forţă maximă sau viteză de contracţie.
c. Forţa în regim de rezistenţă reprezintă capacitatea de a depune un efort de forţă timp îndelungat. Această formă de manifestare o întâlnim destul de des în ramurile sportive ciclice, combinate, jocuri sportive, etc. Intensitatea este determinată de procente (%) forţă din forţa maximă de contracţie şi numărul de repetări sau tempoul şi ritmul de lucru (volumul). O formă particulară este detenta în regim de rezistenţă, calitate foarte importantă în multe ramuri de sport, în care segmentele corpului trebuie să efectueze mişcări explozive timp îndelungat (box, scrimă, patinaj, jocuri sportive — volei, handbal, etc).
Raportul dintre forţă şi greutatea corpului. Se consideră că 1 kg forţă trebuie să corespundă la 1 kg greutate corporală. Forţa absolută se măsoară odată cu creşterea greutăţii corpului, scăzând forţa relativă, deoarece greutatea corpului creşte mai rapid decât forţa musculară. Pentru unele ramuri sportive este necesară mărirea forţei absolute (haltere), pentru altele dimpotrivă, pentru sporturile ce impun deplasarea corpului, alergări, mai importantă este forţa relativă care este egală cu forţa absolută împărţită la greutatea corporală.
sursa imaginii - freeschoolclipart.com
Tag-uri: muschi, putere, antrenament |
- Exercitiile prin care un sportiv isi poate dezvolta viteza (6784 visits)
- Exercitiul fizic (6542 visits)
- Dezvoltarea fizica (4404 visits)
- Clasificarea deprinderilor motrice (3739 visits)
- Forta si factorii care o influenteaza (3405 visits)
- Pregatirea fizica a sportivului (3263 visits)
- Clasificarea exercitiilor fizice (3230 visits)
- Recuperarea organismului dupa efortul sportiv (3004 visits)
- Volumul efortului in antrenamentul sportiv (2871 visits)
- Pregatirea tehnica a sportivului de performanta (2831 visits)
- Importanta igienei echipamentului, a salilor sportive si a obiectelor sportive (2801 visits)
- Motricitatea (2703 visits)
- Intensitatea efortului in timpul antrenamentului sportiv (2675 visits)
- Priceperile motrice (2572 visits)
- Viteza (2298 visits)
- Qigong - sportul preluat de la asiatici
- Pilates
- Yoga
- Aparitia hockey-ului pe gheata
- Pregatirea tehnica a sportivului de performanta
- Clasificarea exercitiilor fizice
- Educatia fizica si calitatile motrice
- Sportul in conceptia marilor filosofi
- Sportul si importanta sa straveche
- Rooney a parasit Campionatul Mondial din Germania pe usa din dos
- Paul Scholes, foarte apreciat de specialisti
- Rio Ferdinand: Din Postura De Capitan In Postura De Spectator
- Vidic-un model de devotament
- Cel mai bun fundas stanga din lume in numai 2 ani si jumatate
- Exercitiile prin care un sportiv isi poate dezvolta viteza
- Qigong - sportul preluat de la asiatici
- Sportul in conceptia marilor filosofi
- Caracteristicile fortei sportive
- Efectele devastatoare pe care fumatul si alcoolul le poate produce sportivilor
- Cum putem acorda primul ajutor in caz de leziuni ale oaselor sau ale tesuturilor moi
- Importanta igienei echipamentului, a salilor sportive si a obiectelor sportive
- Specificitatea antrenamentului sportiv
Categorie: Sport - ( Sport - Archiva)
Data Adaugarii: 07 March '08
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :