Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, despre relatiile dintre doua personaje ale unui text narativ studiat apartinand lui Ioan Slavici. in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:

- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru constructia personajelor alese ( de exemplu: tema, perspectiva narativa, actiune, conflict, relatii temporale si spatiale, constructia subiectului, modalitati de caracterizare, limbaj etc. );
- evidentierea situatiei initiale a celor doua personaje, din perspectiva tipologiei in care se incadreaza, a statutului lor social, psihologic, moral etc.;
- relevarea trasaturilor celor doua personaje, semnificative pentru ilustrarea relatiilor, prin raportare la doua episoade/ secvente narative ale textului narativ ales;
- exprimare a unei opinii argumentate despre relatiile dintre cele doua personaje, din perspectiva situatiei finale/ a deznodamantului.

Ioan Slavici se afirma, in literatura romana, in perioada marilor clasici, iar opera sa literara sta, esentialmente, sub semnul realismului. Majoritatea operelor literare ale scriitorului ilustreaza o tema cu substrat moralizator. Moara cu noroc, nuvela psihologica de dimensiuni ample, dezvolta o tema caracteristica acestei specii: dezumanizarea sub influenta patimii pentru ban. Se poate vorbi de trei straturi tematice. Primul - care poate fi considerat o "supratema" - deschide naratiunea prin cuvintele batranei, soacra lui Ghita: "Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit". in final, batrana mediteaza din nou asupra celor intamplate, subliniind ideea fatalitatii oarbe.

Al doilea nivel tematic, cu valente sociologice si psihologice, vizeaza consecintele nefaste pe care setea de imbogatire le are asupra individului. Procesul dezumanizarii lui Ghita, sub imperiul nefast al setei de inavutire, este urmarit evolutiv, marcand si dramatice reinvieri ale fondului sau de omenie. Al treilea nivel tematic al nuvelei poate fi identificat in fascinatia exercitata de forta si de autoritatea care se degaja din personalitatea samadaului. Personajul negativ intimideaza orice adversar prin temeritatea cu care sfideaza legile. Titlul nuvelei are semnificatie simbolica si sugereaza ironia la adresa personajelor implicate in jocul destinului nemilos - atat pentru Ghita, cizmarul devenit carciumar, cat si pentru familia lui, moara convertita in carciuma va deveni un spatiu blestemat.

Actiunea, plasata la sfarsitul secolului al XIX-lea, este predominant interioara, prezinta un caz de constiinta si ilustreaza convertirea ideii in obsesie, urmarind evolutia personajului principal. Se urmareste destinul personajului Ghita, un cizmar care doreste sa-si schimbe conditia sociala; el ia in arenda o carciuma, aflata la rascruce de drumuri, cunoscuta sub numele de Moara cu noroc. Desi este avertizat de soacra sa ca omul trebuie sa fie multumit cu saracia", dar si cu "linistea colibei" pe care le are, Ghita crede cu toata puterea ca datoria omului este de a-si face viata mai buna, mai ales cand are si familie. Incipitul nuvelei are, de altfel, valoare premonitorie: batrana, alter-ego al autorului, exprima un punct de vedere traditional asupra existentei omului, care trebuie sa se multumeasca cu ceea ce ii este dat, fara a ravni la mai mult, pentru ca provocarea destinului poate atrage pedepse grave.

Subiectul restrange epicul si relativizeaza momentele consacrate. Expozitiunea, ampla, prezinta instalarea lui Ghita si a familiei la Moara cu noroc. O descriere detaliata a spatiului in care este situata moara sugereaza caracterul malefic al locului, aflat sub stapanirea lui Lica Samadaul: moara parasita, transformata in carciuma, se afla departe de sat, la rascrucea unor drumuri periculoase si a unor drumuri lipsite de primejdie. Parasind spatiul familiar, Ghita patrunde intr-un spatiu plin de primejdii, pe care insa nu le sesizeaza de la inceput.

Aparitia lui Lica Samadaul, prevestita de porcarii care trec pe la moara fara a plati consumatia, constituie intriga nuvelei si reprezinta momentul crucial din evolutia lui Ghita. Ana, sotia lui Ghita, intuieste ca Samadaul este un "om rau si primejdios". in sinea lui, Ghita ii da dreptate, dar el intelege ca "aici, la Moara cu noroc, nu putea sa steie nimeni fara voia lui Lica..." De aceea, el devine tovarasul lui Lica, la inceput conditionat de imprejurari, ulterior regretand ca nu e singur ca sa poata risca pentru a se imbogati. Prima intalnire a lui Ghita cu Lica este definitorie pentru viitoarele relatii pe care le vor stabili cele doua personaje. Lica are infatisarea si comportamentul unui stapan al locurilor. Intuind patima pentru bani a lui Ghita ( aceasta este, de altfel, motivatia ascunsa a carciumarului, pe care nici el nu o recunoaste cand ia in arenda carciuma ), Lica ii da de inteles ca sederea la Moara cu noroc depinde numai de bunul sau plac: "Eu voiesc sa stiu totdeauna cine umbla pe drum, cine trece pe aici, cine ce zice... Cred ca ne-am inteles?!" Scena este esentiala pentru stabilirea rolului pe care il va juca Lica in viata lui Ghita si a familiei sale. Vointa samadaului se impune si anuleaza orice incercare a carciumarului de a opune rezistenta. in acest sens, o alta scena petrecuta la carciuma subliniaza taria de caracter a lui Lica. Ghita crede ca poate fi partenerul lui Lica, cu drepturi egale: "Pe vrajmasul pe care nu-l poate birui, tot omul cu minte si-l face tovaras." Gestul pe care il face ulterior, insa - ii da toti banii castigati lui Lica - demonstreaza ca el nu va fi niciodata partenerul samadaului. Lica il lasa sa-si afirme independenta, dar toate faptele si evenimentele ulterioare sustin ideea ca Ghita nu poate sa se situeze decat pe pozitia invinsului.

Desfasurarea actiunii urmareste dezumanizarea treptata a lui Ghita sub influenta lui Lica. Povestea acestui personaj este una despre compromis si consecintele lui. Ghita descopera bucuria castigului si este constient de neputinta sa de a rezista tentatiei. Lica il domina prin puterea vointei si prin lipsa de scrupule. Daca initial scopul lui Ghita era sa ia in arenda moara pentru a strange bani cat sa deschida un atelier de cizmarie la oras, treptat, personajul devine obsedat doar de castig. Sub influenta banilor si a lui Lica Samadaul, personajul principal se instraineaza de propria familie. Acceptand rolul de tainuitor al crimelor samadaului, Ghita asista neputincios la nelegiuirile lui Lica: afla ca Lica si oamenii lui l-au jefuit pe arendas si ca au ucis mai multi oameni, printre care o femeie si un copil.

in acelasi timp insa, Ghita primeste banii lui Lica si accepta sa-i schimbe pe aceia obtinuti din talharii si crime, luand camata jumatate din suma. Onestitatea lui Ghita se transforma in lacomie si in incapacitatea de a rezista tentatiei banului; personajul devine din ce in ce mai obsedat de avere, pe care se teme sa nu o piarda ( "Ar fi vrut sa nu aiba familie, ca sa-si poata pune capul in primejdie cativa ani" ). Desi ii duce lui Pintea banii primiti de la samadau, ca proba a vinovatiei acestuia, nu pomeneste de camata perceputa. in cele din urma, se hotaraste sa-l anunte pe jandarm cand poate fi prins samadaul cu dovezi incontestabile asupra sa, cei doi punand la cale un plan pentru prinderea lui Lica.

Ghita il anunta ca vrea sa mearga in oras si se ofera sa-i schimbe acolo galbeni si alte obiecte, dar merge, de fapt, sa-l anunte pe Pintea. Cand se intoarce, il vede pe Lica plecand de la carciuma si crede ca a pierdut orice sansa de a-l da in vileag. Carciumarul isi pregateste minutios lovitura si isi sacrifica sotia pentru a nu trezi banuielile lui Lica. Dezamagit de esecul planului sau si lovit in orgoliul de sot, Ghita o ucide pe Ana, ceea ce conduce actiunea in punctul culminant.

Deznodamantul este tragic si ilustreaza esecul personajului principal si caderea lui morala si sociala. Ghita e ucis de oamenii lui Lica, intors la carciuma ca sa-si recupereze serparul in care avea banii furati. Tovarasii lui Lica dau foc morii pentru a ascunde urmele crimei, dar Lica intelege ca va fi prins de Pintea, care are suficiente dovezi pentru a-l inchide. De aceea, samadaul se sinucide, zdrobindu-si capul de un stejar.

Finalul nu coincide cu deznodamantul si este realizat din perspectiva naratorului omniscient, confirmand teza enuntata in incipit, prin vocea batranei: "Simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost data!"

Autorul nu este interesat de relatarea evenimentelor, creeaza cateva nuclee de conflict, mai ales interior, pe care le prezinta minutios; evenimentele exterioare sunt putin numeroase si interesul prozatorului se indreapta inspre sondarea constiintei personajului. Slavici isi surprinde personajul in procesul derularii contradictiilor sufletesti. Primind banii de la Lica, proveniti din furt, incearca sa-si explice slabiciunea punand-o pe seama firii sale: "Asa m-a lasat Dumnezeu. Ce sa-mi fac, daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea?!" Depunand marturie falsa la judecarea lui Lica si a tovarasilor sai, Ghita atinge ultima treapta a degradarii. Din acest moment, el devine complice la crima si un irecuperabil in plan moral. Moartea lui Ghita si a familiei ilustreaza perspectiva autorului asupra moralitatii personajului. Ghita este pus in situatia de a alege intre a ramane onest si a fi tovarasul lui Lica, sustinand afacerile necurate ale acestuia; indecizia personajului, tentatia castigului usor il conduc inspre moarte.

Ghita este un personaj unic prin trasaturile de caracter si urmarit in intreaga sa evolutie; degradarea morala a acestuia se exprima prin dependenta de Lica, de influenta caruia nu poate scapa. Evolutia lui Ghita este consemnata obiectiv, minutios, urmarindu-se reflectarea in constiinta a unor evenimente exterioare; portretul fizic al personajului este foarte putin conturat, cele mai multe trasaturi surprinse fiind de ordin moral ( din perspectiva altor personaje si, indirect, din actiuni, gesturi, comportament ). Ca in tragedie, conflictul interior al personajului se dezvolta gradat, atingand un punct tragic in final. Odata instalat la moara, Ghita nu se mai poate sustrage influentei mediului in care traieste; relatia sa cu Lica este decisiva pentru degradarea morala a personajului, deoarece Samadaul ii afla slabiciunile si le exploateaza. Factorii exteriori acutizeaza caderea personajului Ghita. Pentru prima data in literatura romana este urmarit, intr-o analiza de finete si minutios, raportul existential “calau - victima". Prabusirea lui Ghita nu trebuie explicata numai prin lipsa tariei de caracter in fata lui Lica. Perspectiva imbogatirii rapide il ispiteste si autorul surprinde, cu maiestrie, prinderea carciumarului in mrejele intinse de samadau. Treptat, setea de bani pune stapanire pe mintea si pe actiunile lui Ghita. El se instraineaza de Ana si de copii, iar naratorul urmareste detaliat zbuciumul sufletesc al personajului, alunecarea acestuia in obsesie. Daca Lica se inscrie in tipologia parvenitului, ajuns la un nivel social pe care il pastreaza facandu-se indispensabil celor puternici, Ghita se inscrie in tipul omului dominat de slabiciuni, care nu are consecventa actiunilor intreprinse, ezitant in a adopta hotarari si lasandu-se prins adesea de mirajul imbogatirii rapide.

Slabiciunile proprii sunt acelea care il determina sa acopere toate faptele lui Lica, inclusiv crimele, si sa-si doreasca sa scape de obligatiile familiale. Lica nu este decat un factor care accelereaza caderea lui Ghita. Germenele obsesiei pentru avere exista in sufletul cizmarului, iar Lica intuieste aceasta inclinatie a celui pe care il transforma in omul cel mai fidel. Ana remarca, de altfel, relatia de subordonare si inferioritatea lui Ghita:

"Tu esti barbat, Lica, iar nu muiere imbracata in straie barbatesti, ca Ghita!"
Deznodamantul, tragic pentru personajele implicate in conflict, reliefeaza ideea ca orice patima careia i se da curs conduce la prabusirea sub toate aspectele a celor care o traiesc. Teza moralizatoare potrivit careia nerespectarea principiilor etice are consecinte grave sustine o structura narativa complexa si reliefeaza trasaturile unor personaje memorabile prin profunzimea zbuciumului interior si prin destinul tragic.

---

Tag-uri: relatii, personaje, literatura, opera, bac

---

Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 05 December '12

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---