Prematuritatea, conform unei conventii internationale, este numit prematur orice copil nascut viu, care la nastere are o greutate sub 2 500 g si o lungime sub 45 cm. Datorita progreselor pediatriei moderne pot fi viabili si copii cu o greutate la nastere de 800-900 g. Asemenea copii pot fi nascuti cu adevarat inainte de termen dar pot fi nascuti si la termen dupa ce au prezentat o tulburare de dezvoltare in viata intrauterina (imaturi); uneori este greu de facut aceasta distinctie.

Frecventa prematuritatii este variabila: cam 5-10% din toti nounascutii sunt prematuri. Prematuritatea este mai frecventa in orasele mari decat la sate. Cauzele prematuritatii sunt multiple: boli generale ale mamei (boli infectioase, boli de rinichi, boli de inima, boli ale uterului), munca fizica prea grea in timpul sarcinii etc.

In multe cazuri, cauza prematuritatii este necunoscuta. Pericolele de care sunt amenintati prematurii sunt datorate traumatismelor de la nastere (hemoragii, asfixie), lipsei de adaptare la conditiile vietii extrauterine, lipsei de rezistenta la infectii.

Semnele de prematuritate sunt:

a) morfologice: copilul este slab, are pielea uscata, zbarcita si acoperita cu un par fin (lanugo); tesutul gras subcutanat este diminuat sau absent, unghiile sunt scurte, organele genitale sunt rudimentare;

b) functionale: respiratia este frecventa si neregulata, strigatul este slab, copilul are tendinta la pierdere de apa (deshidratare) sau acumulare de apa (edem), temperatura corpului este insuficient reglata (copilul poate fi usor racit sau supraancalzit), suge prost, inghite prost, oboseste repede, are toleranta digestiva redusa.

Din aceste motive, prematurul necesita ingrijiri speciale, care nu pot fi asigurate decat in sectii spitalicesti special amenajate si dotate cu personal bine calificat, in linii mari, ingrijirile constau in:

a) mentinerea constanta a temperaturii corpului (in paturi incalzitoare speciale- incubatoare);

b) acoperirea nevoilor de oxigen si supravegherea respiratiei (la nevoie se administreaza oxigen);

c) prevenirea infectiilor (izolare in saloane speciale, respectarea unor reguli stricte de igiena);

d) alimentatie sub forma de mese mici si repetate (de 10 ori pe zi), uneori admi-nistrate pe sonda (cand copilul nu suge); baza alimentatiei este laptele de mama.

Mortalitatea prematurilor este in general cu atat mai mare, cu cat greutatea lor este mai mica. Unii prematuri care supravietuiesc pot prezenta ulterior tulburari in functia unor organe sau sisteme, in special tulburari neurologice (dezvoltare intelectuala intarziata, convulsii).

Prevenirea prematuritatii se face prin supravegherea medicala a gravidelor, pentru depistarea la timp a sarcinilor patologice si aplicarea tratamentului corespunzator.

---

Tag-uri: prematuritate, copil, nastere

---

Categorie: Sanatate  - ( Sanatate - Archiva)

Data Adaugarii: 24 April '09

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---