FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 998
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Despre locul lui Ioan Slavici in literatura romana

Tag-uri Populare


comentariu   poezie   referat   istorie   antichitate   personalitati   roman   mihai eminescu   opera   camil petrescu   caracterizare   lucian blaga   mihail sadoveanu   enigma otiliei   george calinescu   literatura   o scrisoare pierduta   nuvela   rezumat   marin preda   ion luca caragiale   tudor arghezi   ioan slavici   liviu rebreanu   balada   pamant   continent   ape   geografie   poet   morometii   omor   investigatie   personaj   crima   otrava  

All Tags

Famous Forum

 

Despre locul lui Ioan Slavici in literatura romana

 Q:   Intreaba despre Despre locul lui Ioan Slavici in literatura romana       
Despre locul lui Ioan Slavici in literatura romana "Ceea ce apare nou şi fără asemănare în epoca începuturilor lui este analiza psihologică, pe care Slavici o practică într-un limbaj abstract." Tudor Vianu
Alături de Mihai Emines-cu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici aduce prin opera sa filonul popular al povestirii şi un univers al satului ardelenesc, creând în proza românească romanul şi nuvela de tip realist-psiho-logic, înscriindu-se în rândul prozatorilor moderni şi an-ticipându-l pe Liviu Rebreanu. Aşadar, înpreună cu Slavici se reprezintă toate spaţiile geografice ale ţării: Moldova, Tara Românească şi Transilvania, Mihai Eminescu, descop-e'rindu-i şi prezentându-i pe rând lui Titu Maiorescu pe Ioan Slavici, Ion Creangă şi I. L. Caragiale.

Scriitorul este cunoscut în literatura română, mai întâi prin nuvelele sale, care aduc o viziune realistă asupra satului transilvănean, într-un stil sobru, personaje memorabile, teme universale cum sunt: patima banului, dragostea, transformarea omului etc. In acest sens sunt: Popa Tanda, Scormon, Gura satului, Budulea Taichii, Moara cu noroc, Comoara, Pădureanca etc.

Romanele sale: Mara, Din două lumi, Cel din urmă armaş, Din bătrâni etc. pun în lumină, pe lângă aspectele menţionate mai sus, târgul transilvănean, istoria.
Ioan Slavici a scris teatru: Fata de birău; drame istorice: Bogdan Vodă, Gaşpar Graţiani, poveşti: Zâna Zorilor, Floriţa din codru, Ileana cea şireată, Doi feţi cu stea în frunte etc; memorii: Inchisorile mele, Amintiri, Lumea prin care am trecut.

Valorile morale sunt date de ecoul "gurii satului" -care dimensionează raportul individului cu colectivitatea, respectarea legilor nescrise ale vieţii. Este semnificativ în acest sens începutul nuvelei Pădureanca: "Fă trei cruci şi zi «Doamne-ajută!» când treci pragul casei, fie ca să ieşi, fie ca să intri, căci lumea din întâmplări se alcătuieşte, iar întâmplarea e norocul sau nenorocirea, şi nimeni nu ştie dacă e rău ori bun ceasul în care a pornit, nici dacă va face ori nu ceea ce-şi pune în gând."
Sau, în nuvela Gura satului:'"Nu-i vorbă! răi sunt oamenii, încât mai răi nici n-ar putea să fie. Chiar şi acela pe care toată lumea îl ştie de bun îşi are ceasurile de răutate, şi nu avem decât să-l atingem unde îl doare pentru ca să-l facem mai dârz decât alţii. Dar nenea Mihu tot bun rămâne."

Slavici este considerat "părintele nuvelei româneşti".

Unul din păcatele omeneşti drastic sancţionate de scriitor este ispita banului. Romanul Mara, precum şi nuvelele sale O viaţă pierdută, Comoara, Vatra părăsită, O jertfă vieţii şi în special Moara cu noroc gravitează în jurul acestei teme.

Publicarea volumului Nuvele din popor, a fost apreciată de Titu Maiorescu ca un moment de referinţă al vieţii literare româneşti: "părăsind oarba imitare a concepţiilor străine, s-au inspirat din viaţa proprie a poporului şi ne-au înfăţişat ceea ce este, ceea ce gândeşte şi ceea ce simte românul în partea cea mai aleasă a firii lui etnice".
Aprecieri favorabile avea să facă şi Mihai Eminescu, cel care l-a descoperit pe Ioan Slavici în anii studenţiei la Viena. Oprindu-se asupra adâncimii sufleteşti a vieţii create de autor, Eminescu spunea că "această lume a lui Slavici seamănă nu numai în exterior cu ţăranul român, în port şi în vorbă, ci cu fondul sufletesc al poporului, gândesc şi simt ca el".

Vorbind despre specificul nuvelisticii lui 1. Slavici, considerat "un Balzac al satului românesc", Dumitru Micu, în Lecturi şi păreri, remarca: "Noutatea cea mai mare a nuvelisticii lui Slavici consistă însă în conţinut, în fenomenele de viaţă pe care le elaborează şi în vigoarea cu care le expune.

Nimeni, până la acest scriitor, n-a cercetat cu atâta pătrundere şi perseverenţă aspectul social, condiţiile vieţii materiale ale lumii săteşti, nimeni n-a înfăţişat în aceeaşi măsură strânsa corelaţie între feno-menologia vieţii sufleteşti şi modul de trai, poziţia economică, existenţa socială, într-un cuvânt."


Tag-uri: ioan slavici, literatura romana



Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 21 February '11


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :