Statistics:
Visits: 1,577 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul nuvelei "Moara cu noroc" de Ioan Slavici
Q: | Intreaba despre Comentariul nuvelei "Moara cu noroc" de Ioan Slavici |
Nuvela se deschide printr-un dialog care expune termenii unui conflict incheiat. E un conflict intre generatii si mentalitati. Tinerii familiei vor schimbarea, mutarea, ‘mai binele’. Aceasta schimbare inseamna ca o familie, traind de generatii in mijlocul unei colectivitati constituite-satul- , practicand mestesuguri transmise de la o generatie la alta (cojocaria, ciubotaria), vrea sa se smulga dina ceste cicluri statornice si sa se introduca fortat in relatii noi, al caror mecanism nu-l cunoaste si deci nu-l poate stapani.
Trecand de la mestesug la comertul intemeiat pe castigul usor, unde banul determina totul, barbatul ia o decizie aventuroasa si isi asuma implicit toate riscurile ei.
Contrastul la Slavici e unul interior, de ritm si tensiune, opunand in genere disco ntinuitati neasteptate, care violenteaza obisnuintele inradacinate ale lecturii. Ca urmare, apare ‘moara cu noroc’. Un drum lung, de ceasuri, desparte locul de lumea oamenilor. Pripoare, vai, dealuri sunt obstacole care subliniaza distanta si instrainarea. Carciuma se zareste de deaprte, in mijlocul sptiului, singura, izolata ; un prag catre o lume stiuta rea- ‘locuri rele’.
Semnele sunt ale parasirii, dar familia umanizeaza locul, imblanzeste atmosfera care emana un duh strain si primejdios prin instalarea ei aici. Tocmai lipsa de rezistenta a locului la instalarea acestor pribegi, prea repedea acomodare, prea iutele castig, prea multul bne sunt facute sa nelinisteasca. La Slavici, nu e posibil efectul fara cauza, acumularea fara efort, multumirea fara chin. Exista insa o amenintare surda care nu ia deocamdata forma peisajului ostil.
Amenintarea misterioasa a locurilor ia in fine o forma. Locurile isi au bastinasii si stapanii lor, porcarii uzeaza de limbajul, ierarhia si legile lor proprii de vietuire, pastrate sub taina si ferrite cu gelozie de orice amestec.
Drama a dedublarii, ‘Moara cu noroc’, este in acelasi timp o drama a confuziei, a incapacitatii de a intelege exact natura omonimului sau. Ghita, precum si toate personajele din jurul lui suporta acest subtil proces de dezagregare.
Oricat de mobile, surprinse ca niste molecule care se agita dupa traiectorii neprevazute si sub tensiunea crescanda a miscarii broroniene, personajele nu parasesc albia ferma a unei evolutii pe care scriitorul o urmareste cu o rigoare exacta pana la tezism.
Slavici vede omul ca centru, ca unicitate, punct infim in aparenta, dar unic ca forta magnetica, in stare sa atraga convergenta catastrofica a tuturor puterilor prin care se determiuna si se defineste.
Trecand de la mestesug la comertul intemeiat pe castigul usor, unde banul determina totul, barbatul ia o decizie aventuroasa si isi asuma implicit toate riscurile ei.
Contrastul la Slavici e unul interior, de ritm si tensiune, opunand in genere disco ntinuitati neasteptate, care violenteaza obisnuintele inradacinate ale lecturii. Ca urmare, apare ‘moara cu noroc’. Un drum lung, de ceasuri, desparte locul de lumea oamenilor. Pripoare, vai, dealuri sunt obstacole care subliniaza distanta si instrainarea. Carciuma se zareste de deaprte, in mijlocul sptiului, singura, izolata ; un prag catre o lume stiuta rea- ‘locuri rele’.
Semnele sunt ale parasirii, dar familia umanizeaza locul, imblanzeste atmosfera care emana un duh strain si primejdios prin instalarea ei aici. Tocmai lipsa de rezistenta a locului la instalarea acestor pribegi, prea repedea acomodare, prea iutele castig, prea multul bne sunt facute sa nelinisteasca. La Slavici, nu e posibil efectul fara cauza, acumularea fara efort, multumirea fara chin. Exista insa o amenintare surda care nu ia deocamdata forma peisajului ostil.
Amenintarea misterioasa a locurilor ia in fine o forma. Locurile isi au bastinasii si stapanii lor, porcarii uzeaza de limbajul, ierarhia si legile lor proprii de vietuire, pastrate sub taina si ferrite cu gelozie de orice amestec.
Drama a dedublarii, ‘Moara cu noroc’, este in acelasi timp o drama a confuziei, a incapacitatii de a intelege exact natura omonimului sau. Ghita, precum si toate personajele din jurul lui suporta acest subtil proces de dezagregare.
Oricat de mobile, surprinse ca niste molecule care se agita dupa traiectorii neprevazute si sub tensiunea crescanda a miscarii broroniene, personajele nu parasesc albia ferma a unei evolutii pe care scriitorul o urmareste cu o rigoare exacta pana la tezism.
Slavici vede omul ca centru, ca unicitate, punct infim in aparenta, dar unic ca forta magnetica, in stare sa atraga convergenta catastrofica a tuturor puterilor prin care se determiuna si se defineste.
Tag-uri: moara cu noroc, ioan slavici, nuvela |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 14 April '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :