Aspecte metodice privind dezvoltarea rezistenţei Rezistenţa se dezvoltă doar atunci când se învinge oboseala şi organismul îşi modifică comportamentul în funcţie de această stare. Unii specialişti disting patru tipuri de oboseală: intelectuală, senzorială, emoţională şi fizică (cea provocată de activitatea musculară).

În educarea rezistenţei prin ultima formă de oboseală (fizică) sunt esenţiali următorii factori:

a. intensitatea exerciţiului — gradul de solicitare faţă de capacitatea maximă:

- intensitate redusă, consum de energie redus şi cerere de oxigen mică, stare de echilibru stabil

- intensităţi subcritice,

- dacă intensitatea cre şte şi trece într-o altă zonă în care necesitatea de oxigen a organismului este egală cu posibilităţile de acoperire a acestei cerinţe, avem intensităţi critice,

- o a treia situaţie este atunci când efortul depus depăşeşte posibilităţile aerobe şi lucrul se desfăşoară în condiţiile datoriei de oxigen — intensitate supracritică,

b. durata efortului, este determinată de distanţele ce se parcurg şi intensitatea efortului (3-5 minute — procese anaerobe: 20 sec la 2 min. produse glicolitice iar de la 3-8 sec. mecanismele fosfocreatinice; între 7-10 sec. efort de rezistenţă/viteză anaerob alactacidă, 20 sec. la 2 min rezistenţă anaerobă lactacidă-glicolitică; peste 3-5 minute se vor implica mecanismele aerobe)

c. durata pauzelor între repetări are rol în determinarea reacţiilor şi tipului acestora la efortul depus;

d. caracterul odihnei influenţează diferit organismul în funcţie de tipul de solicitare

e. volumul efortului sau numărul de repetări determină efectul cumulat al efortului asupra organismului. Cele mai bune rezultate se obţin cu un număr de repetări nu prea mari — menţinerea intensităţii în zona anaerob-lactacidă.
Antrenamentul efectuat în direcţia creşterii posibilităţilor aerobe trebuie să vizeze îndeplinirea următoarelor obiective:

- rezistenţa de durată scurtă = 45 sec. — 2 min. (rezistenţa de viteză);

- rezistenţa de durată medie = 2-8 min. chiar 9 min. când procesele oxidative cresc continuu; - rezistenţa de durată lungă - peste 8 min., având la bază
exclusiv producţia de energie aerobă.

. Mijloacele de dezvoltare a rezistenţei

După unii teoreticieni sportivi, rezistenţa se realizează în etapele în care se împarte antrenamentul, de cele mai multe ori sunt trei, dar pot fi şi două (etapa rezistenţei generale şi speciale).

Există însă sporturi în care se cunosc patru etape. Inventarul mijloacelor este relativ sărac, pentru faptul că se bazează pe mişcări naturale, accesibile omului: mersul, alergarea, canotajul, schiul, patinajul, gimnastica de bază, ciclismul, înotul etc. Cele patru etape sunt: una a rezistenţei generale, două consacrate fundamentării rezistenţei speciale şi a patra aparţinând dezvoltării rezistenţei speciale.

Prima etapă a dezvoltării rezistenţe; generale include exerciţiile ciclice de lungă durată cu intensitate scăzută (crosul, mersul pe schiuri, pe bicicletă, înotul, mersul la deal şi exerciţiile amintite mai sus), alergarea de lungă durată cu viteză moderată.

Pentru începători se recomandă mersul-plimbare când foarte liniştit, lent, când ceva mai rapid. După 2 săptămâni se trece la alergarea uniformă a cărei durată creşte treptat (5-8 min.; 1000 m să-i parcurgă în 6-7 min.; femeile în 7-8 min.). La sportivii bine pregătiţi distanţa poate ajunge la 2-30 km.

Etapa a doua - fundamentul special (prima treaptă), are ca mijloc de bază exerciţiile din propria ramură de sport, durata 2,5-3 luni şi intensitatea se stabileşte la un nivel la care frecvenţa cardiacă creşte de două ori sau ceva mai mult în comparaţie cu starea de repaus şi se caracterizează prin echilibru (egalitatea dintre nevoia şi consumul de oxigen).

Etapa a treia — fundamentul special (treapta a doua), este îndreptată spre îmbunătăţirea posibilităţilor anaerobe ale organismului şi durează 1-2 luni. Mijloacele de bază care se întrebuinţează sunt:

- exerciţii din proba (ramura) sportivă practicată, executate în condiţii îngreuiate (vâslit în amonte, alergare la deal);

- exerciţii din propria ramură, executate în condiţii uşurate (pe plan înclinat descendent, vâslit pe firul apei);

- exerciţii executate în condiţii obişnuite.

În toate cazurile intensitatea lucrului în etapa a treia să depăşească pe cea din etapa a doua, durata fiind redusă corespunzător.

Etapa a patra - dezvoltarea rezistenţei speciale, urmăreşte obţinerea celor mai înalte rezultate sportive pe seama îmbunătăţirii substanţiale a componentelor de bază ale rezistenţei speciale.

Durata este de 4-7 luni, cu repetări multiple ale exerciţiilor tehnico-tactice în condiţii de adversitate (Intensităţi apropiate, identicei şi superioare concursului; creşterea duratei lucrului neîntrerupt, crescând tempoul, durata jocului în comparaţie cu timpul obişnuit, etc.).

sursa imaginii - freeschoolclipart.com

---

Tag-uri: antrenament, efort, muschi

---

Categorie: Sport  - ( Sport - Archiva)

Data Adaugarii: 07 March '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---