Statistics:
Visits: 2,346 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul poeziei Mai am un singur dor scrisa de Mihai Eminescu- a cincea parte
Q: | Intreaba despre Comentariul poeziei Mai am un singur dor scrisa de Mihai Eminescu- a cincea parte |
Cuvantul "pribeag" nu exprima placerea de a hoinari din tinerete a poetului, de a colinda imprejurimile locurilor natale, ci o stare acuta a omului in plina maturitate care nu are o anumita stabilitate sociala Retragerea in natura ii prilejuieste rememorarea unor imagini placute din viata Imaginile sunt, de fapt, niste simboluri menite sa puna in lumina ideea poetica si sa-i desavarseasca forma artistica De pilda "seara", cu linistea ei, simbolizeaza incetarea luminii germinative: "marea", semnifica apa primordiala ca simbol al genezei si ca izvor al tuturor miscarilor, "codrul" cumuleaza ideea naturii vegetale eterne, iar "cerul" inseamna imensul si vesnicul izvor al luminilor. Imaginea luceferilor, Eminescu o asociaza cu cea a prietenilor, intocmai ca ciobanul mioritic. Aceste simboluri
In aceasta desavarsita impletire de idei si simboluri, poetul renunta in mare masura la rnetafore si epitete, folosind doar unele cu caracter ornamental si generalizator cum sunt somnul lin, intinsele ape, cer senin, tinere ramuri, frunzisul vested, teiul sfant; m-or troieni cu drag, a marii aspru cant care sugereaza resemnarea senina din elegie.
In general, Eminescu se inalta si se pastreaza aici in acea sublima simplitate a clasicismului, caracteristica ultimei perioade a creatiei sale.
Daca ideea poetica este de natura cosmica, - dorul stingerii proprii imprumutand sufletului stravechea naivitate a ciobanului mioritic - in schimb, tehnica muzicala alternarea versurilor iambice cu cele in care intra dactilul si ritmul silabelor realizeaza laolalta linia melodica a unei romante.
Deosebit de importanta este aici, in primul rand, grupa de strofe pe care Eminescu o foloseste de trei on in intreaga elegie. Aceasta grupa de strofe este constituita din trei catrene mixte si monomorfe, fiecare prezentand anumite particularitati din punctul de vedere al alternarii ritmului.
Varietatea rimelor, in primul catren - rima incrucisata iar in cel de al II-lea si al III-lea - rima imbratisata este determinata de varietatea versurilor, care, desi au aceeasi masura nu au acelasi ritm.
Aceasta varietate metrica sporeste considerabil valoarea de sugestie si contribuie la nuantarea acelui inefabil fior al deveniri cosmice prin moarte, sortita sa stinga intr-un somn vesnic chinuitoarea constiinta de sine a poetului si sa-i vindece toate ranile. Astfel, dorul stingerii definitive sau reculul in moarte inseamna intr-un fel anume, intoarcerea poetului, ca in miturile populare, la singuratatea primordiala.
reprezinta insesi ideile poemului si pun in lumina chipul mitic in care poetul vede realitatea sau in care infatiseaza cea din urma iluzie mistuitoare, privind dorinta somnului etern.
In aceasta desavarsita impletire de idei si simboluri, poetul renunta in mare masura la rnetafore si epitete, folosind doar unele cu caracter ornamental si generalizator cum sunt somnul lin, intinsele ape, cer senin, tinere ramuri, frunzisul vested, teiul sfant; m-or troieni cu drag, a marii aspru cant care sugereaza resemnarea senina din elegie.
In general, Eminescu se inalta si se pastreaza aici in acea sublima simplitate a clasicismului, caracteristica ultimei perioade a creatiei sale.
Daca ideea poetica este de natura cosmica, - dorul stingerii proprii imprumutand sufletului stravechea naivitate a ciobanului mioritic - in schimb, tehnica muzicala alternarea versurilor iambice cu cele in care intra dactilul si ritmul silabelor realizeaza laolalta linia melodica a unei romante.
Deosebit de importanta este aici, in primul rand, grupa de strofe pe care Eminescu o foloseste de trei on in intreaga elegie. Aceasta grupa de strofe este constituita din trei catrene mixte si monomorfe, fiecare prezentand anumite particularitati din punctul de vedere al alternarii ritmului.
Varietatea rimelor, in primul catren - rima incrucisata iar in cel de al II-lea si al III-lea - rima imbratisata este determinata de varietatea versurilor, care, desi au aceeasi masura nu au acelasi ritm.
Aceasta varietate metrica sporeste considerabil valoarea de sugestie si contribuie la nuantarea acelui inefabil fior al deveniri cosmice prin moarte, sortita sa stinga intr-un somn vesnic chinuitoarea constiinta de sine a poetului si sa-i vindece toate ranile. Astfel, dorul stingerii definitive sau reculul in moarte inseamna intr-un fel anume, intoarcerea poetului, ca in miturile populare, la singuratatea primordiala.
Tag-uri: mai am un singur dor, mihai eminescu, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 December '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :