Statistics:
Visits: 5,424 Votes: 3 Fame Riser |
Fame Rank
7
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul poeziei "Martisor" de Ion Pilat
Q: | Intreaba despre Comentariul poeziei "Martisor" de Ion Pilat |
Pastelurile sunt, prin excelenta tablouri literare in versuri, intrucat ele infatisaza aspecte de natura - privelisti, fenomene specifice unui anotimp etc. - in toata complexitatea lor, fiind prezentate intr-o anumita succesiune si privite ca un tot unitar, armonios.
Un astfel de tablou realizeaza si Ion Pillat prin poezia "Martisor", prima din suita din pasteluri intitulata Calendarul viei. Aici, el descrie anotimpul primavara cu fenomenele lui specifice si realizeaza un tablou cuprinzator, cu referire la pasari, la vegetatie, la oameni, toate privite in relatie cu elementul central al descrierii - primavara.
Astfel, pasarile calatoare se inapoiaza din tarile calde [ '' Din zbor intaia barza cum cade pe zavoi '' ], oamenii incep muncile agricole [ '' Si omul care sapa si plugul ca re ara '' ], iar pomii infloresc [ '' A nins cu nea de floare pe pomii din livezi '' ]. Totodata, cucul incepe sa-si strige numele, izvorul s-a trezit la viata, pretutindeni dau muguri din '' vestedele crengi '', lumina a cuprins intreaga campie [ '' Cu apa ei lumina ti-a botezat campia '' ], iar pe drumurile viei se aud rasete si chiot.
Peisajul descris impresioneaza prin vastitate, caci poetul are in vedere dealul pe care urca o poteca, zavoiul in care se intorc berzele si unde izvorul susura, livezile cu pomi infloriti, '' muntii de la Rucar '', podgoriile si campia, toate trezite la viata o data cu sosirea primaverii.
Toate aceste elemente intra in relatie unele cu altele datorita prezentei omului in peisaj [ fie in mod direct, fie afectiv ], care percepe aceste frumuseti atat vizual [ '' vezi '', '' privesti '' ], cat si auditiv [ '' auzi '' ].
Elementele tabloului , prin dinamica lor, realizeaza si o anumita atmosfera, in deplina concordanta cu emotiile pe care le trezesc. Aceasta atmosfera este luminoasa, dominata de albul sugerat de neaua ireala a florilor de prun, a tuturor pomilor ninsi de pe dealuri , dar si de cea reala a muntilor ce se zaresc in departare [ '' si muntii de la Rucar cu iarna lor ii vezi '' ]. De asemenea, cerul este limpede, senin, limpezime ce se revarsa si in sufletele oamenilor, iar intreaga campie este si ea inundata de lumina.
Totodata, schimbarile din natura, atmosfera creata si dinamismul tabolului sugereaza vesnicia naturii si stransa legatura dintre acestea si om : '' De fiecare data mai trainic te unesti / Cu farmecul acestora privelisti campenesti ''.
Legatura om - natura este permanenta, in ciuda trecerilor generatii, si tocmai de aceea devine repetabila : '' Ce rasete, ce chiote pe drumurile viei - / Pe unde-au mers parintii, iti duci si tu copiii. / ''
Elementele tabloului sunt puse in relief prin intermediul unor imagini vizuale, realizate cu ajutorul epitetelor '' pomi ninsi '', '' cer limpezit '', si al personificarilor '' pomi ii flutura batiste '', '' lumina a botezat campia '', precum si al metaforelor '' apa luminii '', '' nea de floare '' etc.
Acestor imagini li se alatura si cele auditive, realizate cu ajutorul personificarilor '' te cheama un cuc '', '' un sipot s-a trezit '' si al epitetului cu rol personificator '' galgaitor '', care sugereaza aproape onomatepeic susurul izvorului.
Fiind un pastel, acest tablou in versuri se caracterizeaza si printr-un puternic accent liric, deoarece poetul isi exprima sentimentele sale de admiratie, de bucurie, de satisfactie si entuziasmul sau neretinut in fata maretiei naturii.
Un astfel de tablou realizeaza si Ion Pillat prin poezia "Martisor", prima din suita din pasteluri intitulata Calendarul viei. Aici, el descrie anotimpul primavara cu fenomenele lui specifice si realizeaza un tablou cuprinzator, cu referire la pasari, la vegetatie, la oameni, toate privite in relatie cu elementul central al descrierii - primavara.
Astfel, pasarile calatoare se inapoiaza din tarile calde [ '' Din zbor intaia barza cum cade pe zavoi '' ], oamenii incep muncile agricole [ '' Si omul care sapa si plugul ca re ara '' ], iar pomii infloresc [ '' A nins cu nea de floare pe pomii din livezi '' ]. Totodata, cucul incepe sa-si strige numele, izvorul s-a trezit la viata, pretutindeni dau muguri din '' vestedele crengi '', lumina a cuprins intreaga campie [ '' Cu apa ei lumina ti-a botezat campia '' ], iar pe drumurile viei se aud rasete si chiot.
Peisajul descris impresioneaza prin vastitate, caci poetul are in vedere dealul pe care urca o poteca, zavoiul in care se intorc berzele si unde izvorul susura, livezile cu pomi infloriti, '' muntii de la Rucar '', podgoriile si campia, toate trezite la viata o data cu sosirea primaverii.
Toate aceste elemente intra in relatie unele cu altele datorita prezentei omului in peisaj [ fie in mod direct, fie afectiv ], care percepe aceste frumuseti atat vizual [ '' vezi '', '' privesti '' ], cat si auditiv [ '' auzi '' ].
Elementele tabloului , prin dinamica lor, realizeaza si o anumita atmosfera, in deplina concordanta cu emotiile pe care le trezesc. Aceasta atmosfera este luminoasa, dominata de albul sugerat de neaua ireala a florilor de prun, a tuturor pomilor ninsi de pe dealuri , dar si de cea reala a muntilor ce se zaresc in departare [ '' si muntii de la Rucar cu iarna lor ii vezi '' ]. De asemenea, cerul este limpede, senin, limpezime ce se revarsa si in sufletele oamenilor, iar intreaga campie este si ea inundata de lumina.
Totodata, schimbarile din natura, atmosfera creata si dinamismul tabolului sugereaza vesnicia naturii si stransa legatura dintre acestea si om : '' De fiecare data mai trainic te unesti / Cu farmecul acestora privelisti campenesti ''.
Legatura om - natura este permanenta, in ciuda trecerilor generatii, si tocmai de aceea devine repetabila : '' Ce rasete, ce chiote pe drumurile viei - / Pe unde-au mers parintii, iti duci si tu copiii. / ''
Elementele tabloului sunt puse in relief prin intermediul unor imagini vizuale, realizate cu ajutorul epitetelor '' pomi ninsi '', '' cer limpezit '', si al personificarilor '' pomi ii flutura batiste '', '' lumina a botezat campia '', precum si al metaforelor '' apa luminii '', '' nea de floare '' etc.
Acestor imagini li se alatura si cele auditive, realizate cu ajutorul personificarilor '' te cheama un cuc '', '' un sipot s-a trezit '' si al epitetului cu rol personificator '' galgaitor '', care sugereaza aproape onomatepeic susurul izvorului.
Fiind un pastel, acest tablou in versuri se caracterizeaza si printr-un puternic accent liric, deoarece poetul isi exprima sentimentele sale de admiratie, de bucurie, de satisfactie si entuziasmul sau neretinut in fata maretiei naturii.
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 09 April '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :