Statistics:
Visits: 2,306 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul poeziei "Martisor"
Q: | Intreaba despre Comentariul poeziei "Martisor" |
Poezia Martisor din ciclul "Calendarului viei", inclus in volumul "Limpezimi", poarta ca titlu numele popular al lunii martie, prima luna de primavara. Ciclul cuprinde o suita de pasteluri, adica opere literare lirice in versuri in care sunt descrise un tablou din natura, o priveliste, un fenomen al naturii, un anotimp, aspecte din viata plantelor sau a animalelor, fata de care autorul isi exprima si propriile sentimente prin intermediul imaginilor artistice realizate cu ajutorul figurilor de stil.
Prima trasatura caracteristica a pastelului intalnita in acasta opera este aceea ca poetul foloseste descrierea si infatiseaza anotimpul primaverii cu elementele si fenomenele ei specifice, de inviere a naturii si farmecului ei.
Astfel, pasarile calatoare se inapoiaza din tarile calde ( ' ' din zbor intaia barza nu cade pe zavoi '' ), oamenii incep muncile agricole ( '' omul...sapa '', '' plugul...ara '' ), iar pomii infloresc ( '' a nins cu nea de floare pe pomii din livezi '' ). Totodata, cucul isi striga numele, izvorul se trezeste la viata, pretutindeni dau muguri din '' vestedele crengi '', lumina a cuprins intreaga campie ( '' cu apa si lumina ti-a botezat campia '' ), iar pe drumurile viei se aud rasete si chiote.
Atmosfera aceasta luminoasa, optimista, creata de poet, este in deplina concordanta cu starile lui sufletesti, intrucat, ca in orice pastel, autorul isi exprima aici direct sentimentele si atitudinea. Apar, astfel, incantarea, bucuria, satisfactia pentru trezirea intregii naturi la viata odata cu sosirea primaverii, poetul implicandu-se afectiv si incercand sa-l faca partas si pe cititor la propria bucurie, adresandu-se direct.
Aceste sentimente sugereaza si prezenta genului liric, accentuata de adresarea directa catre cititor prin verbele '' priveste '', '' vezi '', '' auzi '' la persoana a doua singular si de formele pronominale ( tu, iti, tie, tine ) prin care eul liric pillatian se contopeste cu receptorul si cu natura in fata careia vibreaza.
Intensitatea sentimentelor, starea de spirit a poetului si atmosfera creata sunt scoase in evidenta si printr-o serie de strcturi exclamative care au in alcatuirea lor cuvantul '' ce '' cu valoarea adverbiala sau de adjectiv pronominal interogativ cu sens cantitativ : '' ce vesnice iti sunt '', '' ce sfanta bucurie descoperii '', '' ce limpede te cheama '', '' ce rasete, ce chiot pe drmurile viei '', '' ce pace e pe omul in alb ''.
Natura este infatisata prin intermediul unor imagini artistice-nota caracteristica oricarui pastel. Aici, intalnim imagini vizuale prin care se sugereaza o atmosfera luminoasa, feerica, realizate prin intermediul epitetelor '' pomii ninsi '', '' cer limpezit '', al personificarilor '' pomii ii flutura batiste '', '' lumina a botezat campia '', precum si al metaforelor '' nea de floare '', '' iarna lor '' ( a muntilor ) etc. Prezente sunt si imaginile auditive, la a caror realizare contribuie personificarile '' te cheama un cuc '', '' un sipot s-a trezit '' si epitetul personificator '' galgaitor '', care sugereaza susurul izvorului.
Astfel, descriind un anotimp cu ceea ce are el specific si exprimandu-si direct propriile sentimente, prin imagini artistice, Ion Pillat a realizat unul dintre cele mai izbutite pasteluri ale sale.
Prima trasatura caracteristica a pastelului intalnita in acasta opera este aceea ca poetul foloseste descrierea si infatiseaza anotimpul primaverii cu elementele si fenomenele ei specifice, de inviere a naturii si farmecului ei.
Astfel, pasarile calatoare se inapoiaza din tarile calde ( ' ' din zbor intaia barza nu cade pe zavoi '' ), oamenii incep muncile agricole ( '' omul...sapa '', '' plugul...ara '' ), iar pomii infloresc ( '' a nins cu nea de floare pe pomii din livezi '' ). Totodata, cucul isi striga numele, izvorul se trezeste la viata, pretutindeni dau muguri din '' vestedele crengi '', lumina a cuprins intreaga campie ( '' cu apa si lumina ti-a botezat campia '' ), iar pe drumurile viei se aud rasete si chiote.
Atmosfera aceasta luminoasa, optimista, creata de poet, este in deplina concordanta cu starile lui sufletesti, intrucat, ca in orice pastel, autorul isi exprima aici direct sentimentele si atitudinea. Apar, astfel, incantarea, bucuria, satisfactia pentru trezirea intregii naturi la viata odata cu sosirea primaverii, poetul implicandu-se afectiv si incercand sa-l faca partas si pe cititor la propria bucurie, adresandu-se direct.
Aceste sentimente sugereaza si prezenta genului liric, accentuata de adresarea directa catre cititor prin verbele '' priveste '', '' vezi '', '' auzi '' la persoana a doua singular si de formele pronominale ( tu, iti, tie, tine ) prin care eul liric pillatian se contopeste cu receptorul si cu natura in fata careia vibreaza.
Intensitatea sentimentelor, starea de spirit a poetului si atmosfera creata sunt scoase in evidenta si printr-o serie de strcturi exclamative care au in alcatuirea lor cuvantul '' ce '' cu valoarea adverbiala sau de adjectiv pronominal interogativ cu sens cantitativ : '' ce vesnice iti sunt '', '' ce sfanta bucurie descoperii '', '' ce limpede te cheama '', '' ce rasete, ce chiot pe drmurile viei '', '' ce pace e pe omul in alb ''.
Natura este infatisata prin intermediul unor imagini artistice-nota caracteristica oricarui pastel. Aici, intalnim imagini vizuale prin care se sugereaza o atmosfera luminoasa, feerica, realizate prin intermediul epitetelor '' pomii ninsi '', '' cer limpezit '', al personificarilor '' pomii ii flutura batiste '', '' lumina a botezat campia '', precum si al metaforelor '' nea de floare '', '' iarna lor '' ( a muntilor ) etc. Prezente sunt si imaginile auditive, la a caror realizare contribuie personificarile '' te cheama un cuc '', '' un sipot s-a trezit '' si epitetul personificator '' galgaitor '', care sugereaza susurul izvorului.
Astfel, descriind un anotimp cu ceea ce are el specific si exprimandu-si direct propriile sentimente, prin imagini artistice, Ion Pillat a realizat unul dintre cele mai izbutite pasteluri ale sale.
Tag-uri: comentariu, martie, primavara |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 09 April '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :