Statistics:
Visits: 1,053 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Comentariul operei Povestea lui Harap-Alb scrisa de Ion Creanga - a cincea parte
Q: | Intreaba despre Comentariul operei Povestea lui Harap-Alb scrisa de Ion Creanga - a cincea parte |
Plin de inedit sj elocvent este si dialogul cu gazda in dimineata urmatoare cand, asemeni unui cor al celor cuminti, aluziv, prietenii prea ciudati asteapta nerabdatori sa fie omeniti dupa cuviinta Setila, mai ales, face casa buna cu eroii lui Budai-Deleanu, intr-atat este de mieros sj de blajin in naivitatea lui: "Din partea mea mancarea-i numai o zabava bauturi ca mai este ce este, si as ruga pe luminarea-sa ca, daca are de gand a ne ospata dupa cum s-a hotarat, apoi sa ne indeseasca mai mult cu udeala, pentru ca acolo sta toata puterea si indrazneala «Vorba ceea Da-i cu cinstea, sa peara rusinea»
Indoielii imparatului privind capacitatea petitorilor de a mantui bucatele i se opune siguranta cu care nesatiosii raspund repede: "De ne-ar da Dumnezeu atata suparare [...] sj inaltimii-voastre gand bun si mana sloboda [...] ca din mancare si bautura las daca ne-a intrece cineva; numai la treaba nu ne prea punem cu toti nebunii".
Trasatura intrinseca a prozei lui Creanga oralitatea se intrepatrunde si aici cu multe vorbe de duh, rimate sau nu, care dau culoare materiei epice: "D-apoi fetisoara lui; a zis dracul sj s-a facut bucatica rupta tata-sau in picioare, ba inca si mai si vorba ceea "Capra sare masa, sj iada sare casa" sau "Si-a pus el boii in card cu dracul, dar are sa-i scoata fara coarne", "Destul e o maciuca la un car cu oale", "unde prisoseste darul nu se mai baga in seama amarul", "apara-ma ele gaini, ca de caini nu ma tem"
Aceleiasi tendinte ii apartin eufemismele si imbinarile neasteptate de cuvinte, interjectiile cu valoare predicativa ("era un pui de ger", "umblati de frunza fiasinelului", "Impodobit cu darul suptului", "Din gardul Oancei fi-a da-o imparatul", "rupti in cos de foame si de sete", "ascutiti-va dintii si porniti dupa mine", "Si o data pornesc ei, teleap, teleap, teleap!") cu un efect stilistic remarcabil, ca sa nu mai vorbim de onomastica bizara a unui personaj ca Ochila "frate cu Orbila, var primar cu Chiorila, nepot de sora lui Pandila din sat de la Chitila, peste drum de Nimerila etc."
Incantarea autorului insusi in fata propriilor zamisliri este uriasa satisfacandu-i gustul pentru pantagruelic si bufonerie, dar nealterand nucleul peren al basmului chemat sa fie "o oglindire a vierii in moduri fabuloase" (G. Calinescu) si ramanand pana azi "cel mai frumos basm al nostru" (Pompuiu Constantinescu).
Indoielii imparatului privind capacitatea petitorilor de a mantui bucatele i se opune siguranta cu care nesatiosii raspund repede: "De ne-ar da Dumnezeu atata suparare [...] sj inaltimii-voastre gand bun si mana sloboda [...] ca din mancare si bautura las daca ne-a intrece cineva; numai la treaba nu ne prea punem cu toti nebunii".
Trasatura intrinseca a prozei lui Creanga oralitatea se intrepatrunde si aici cu multe vorbe de duh, rimate sau nu, care dau culoare materiei epice: "D-apoi fetisoara lui; a zis dracul sj s-a facut bucatica rupta tata-sau in picioare, ba inca si mai si vorba ceea "Capra sare masa, sj iada sare casa" sau "Si-a pus el boii in card cu dracul, dar are sa-i scoata fara coarne", "Destul e o maciuca la un car cu oale", "unde prisoseste darul nu se mai baga in seama amarul", "apara-ma ele gaini, ca de caini nu ma tem"
Aceleiasi tendinte ii apartin eufemismele si imbinarile neasteptate de cuvinte, interjectiile cu valoare predicativa ("era un pui de ger", "umblati de frunza fiasinelului", "Impodobit cu darul suptului", "Din gardul Oancei fi-a da-o imparatul", "rupti in cos de foame si de sete", "ascutiti-va dintii si porniti dupa mine", "Si o data pornesc ei, teleap, teleap, teleap!") cu un efect stilistic remarcabil, ca sa nu mai vorbim de onomastica bizara a unui personaj ca Ochila "frate cu Orbila, var primar cu Chiorila, nepot de sora lui Pandila din sat de la Chitila, peste drum de Nimerila etc."
Incantarea autorului insusi in fata propriilor zamisliri este uriasa satisfacandu-i gustul pentru pantagruelic si bufonerie, dar nealterand nucleul peren al basmului chemat sa fie "o oglindire a vierii in moduri fabuloase" (G. Calinescu) si ramanand pana azi "cel mai frumos basm al nostru" (Pompuiu Constantinescu).
Tag-uri: harap-alb, ion creanga, comentariu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 23 November '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :