Statistics:
Visits: 6,140 Votes: 2 Fame Riser |
Fame Rank
9.5
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre Ion Creanga si Activitatea Literara
Q: | Intreaba despre Referat despre Ion Creanga si Activitatea Literara |
Ion Creanga s-a nascut la 10 iunie 1839, conform singurului document autentic : o condica de nou- nascuti a satului Humulesti din 1839.
Intre 1846 si 1855, urmeaza Seminariul de la Socola (Iasi) dupa care este hiretonosit diacon. Nesimtindu-se insa atras de preotie in 1864 se inscrie la scoala normala "Vasile Lupu" din Iasi, condusa de Titu Maiorescu, fiind numit institutor suplinitor inainte de a o termina. A fost un pedagog stralucit, care a introdus metode noi si a elaborat manuale scolare pentru care a scris povestirile: Inul si camasa, Acul si barosul, Cinci piini si altele.
In 1875 il cunoaste pe Eminescu. Devin buni prieteni. Eminescu il introduce in Junimea si-l ajuta sa debuteze in "Convorbiri literare" unde citeste si apoi publica pina in 1878 si celelalte poves ti. Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, Danila, Prepeleac, Povestea porcului, Povestea lui Stan Patitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fata mosneagului, Ivan Turbinca, povesti in care intr-o viziune morala si caracterologica, avind la baza izvoare folclorice, abordind o arta profund originala de povestitor si imbinind cu maiestrie realul cu fantasticul, prezinta lumea taraneasca proiectata in fabulos.
Dupa seria povestilor cind scriitorul ajunge la o rafinare artistica a limbii populare in 1881 incepe sa publice Amintiri din copilarie "primul roman al copilariei taranesti". Primele trei parti ale Amintirilor sint publicate pina in martie 1882 iar partea a IV-a apare postum in 1892, desi, ea fusese scrisa se pare in 1888.
In acest roman scriitorul evoca copilaria dintr-o perspectiva nostalgica, proiectata intr-o lume a satului traditional. Intr-o viziune de data aceasta clasica cu vadita tendinta de evocare scenica scriitorul ne poarta in lumea mirifica a copilului universal.
Scriitorul a mai publicat si povestirile: Mos Ion Roata, Ioan Roata si Voda Cuza, Popa Duhu, Poveste, Povestea unui om lenes, Inul si camasa, anecdote istorice sau parabole despre conditia umana prezentate cu vadita tendinta moralizatoare.
Mai publica si nuvela: Mos Nichifor Cotcariul in care evidentiaza siretnia si volubilitatea populara.
Trasatura artistica dominanta atit in povesti cit si in roman, povestiri sau nuvele ramine oralitatea stilului pentru ca toate isi au izvorul in folclor. in aceeasi perioada cu Eminescu (1883-1889), Creanga este bolnav si se stinge din viata la 31 decembrie 1889.
In 1890-1892 apar Scrierile lui Ion Creanga (2 vol) cu o prefata de A.D. Xenopol.
Ion Creanga a intrat in literatura cu un fond sufletesc si intelectual de origine taraneasca, format mai intii in perimetrul vietii humulestene si dezvoltat, apoi, intr-un univers rural mai larg, care, prin extindere, poate fi considerat al intregului popor roman. Acest fond ii va procura materia operei si-si va pune amprenta asupra individulalitatii lui artistice, care face din Creanga scriitorul român cel mai apropiat de spiritul creatiei folclorice.
O particularitate a omului si scriitorului este jovialitatea, semn al vitalitii buna dispozitie-atitudine pe care o propune ca solutie optimista de viata socotit la inceput autor "poporal", el, s-a dovedit, in realitate, un artist profund original, care a creat, pornind de la folclor, o opera de arta de neta spiritualitate si individualitate, cu elementele caracteristice, de neconfundat rezultat al unei inteligente artistice superioare si al unei inzestrari lingvistice remarcabile.
Intre 1846 si 1855, urmeaza Seminariul de la Socola (Iasi) dupa care este hiretonosit diacon. Nesimtindu-se insa atras de preotie in 1864 se inscrie la scoala normala "Vasile Lupu" din Iasi, condusa de Titu Maiorescu, fiind numit institutor suplinitor inainte de a o termina. A fost un pedagog stralucit, care a introdus metode noi si a elaborat manuale scolare pentru care a scris povestirile: Inul si camasa, Acul si barosul, Cinci piini si altele.
In 1875 il cunoaste pe Eminescu. Devin buni prieteni. Eminescu il introduce in Junimea si-l ajuta sa debuteze in "Convorbiri literare" unde citeste si apoi publica pina in 1878 si celelalte poves ti. Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, Danila, Prepeleac, Povestea porcului, Povestea lui Stan Patitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fata mosneagului, Ivan Turbinca, povesti in care intr-o viziune morala si caracterologica, avind la baza izvoare folclorice, abordind o arta profund originala de povestitor si imbinind cu maiestrie realul cu fantasticul, prezinta lumea taraneasca proiectata in fabulos.
Dupa seria povestilor cind scriitorul ajunge la o rafinare artistica a limbii populare in 1881 incepe sa publice Amintiri din copilarie "primul roman al copilariei taranesti". Primele trei parti ale Amintirilor sint publicate pina in martie 1882 iar partea a IV-a apare postum in 1892, desi, ea fusese scrisa se pare in 1888.
In acest roman scriitorul evoca copilaria dintr-o perspectiva nostalgica, proiectata intr-o lume a satului traditional. Intr-o viziune de data aceasta clasica cu vadita tendinta de evocare scenica scriitorul ne poarta in lumea mirifica a copilului universal.
Scriitorul a mai publicat si povestirile: Mos Ion Roata, Ioan Roata si Voda Cuza, Popa Duhu, Poveste, Povestea unui om lenes, Inul si camasa, anecdote istorice sau parabole despre conditia umana prezentate cu vadita tendinta moralizatoare.
Mai publica si nuvela: Mos Nichifor Cotcariul in care evidentiaza siretnia si volubilitatea populara.
Trasatura artistica dominanta atit in povesti cit si in roman, povestiri sau nuvele ramine oralitatea stilului pentru ca toate isi au izvorul in folclor. in aceeasi perioada cu Eminescu (1883-1889), Creanga este bolnav si se stinge din viata la 31 decembrie 1889.
In 1890-1892 apar Scrierile lui Ion Creanga (2 vol) cu o prefata de A.D. Xenopol.
Ion Creanga a intrat in literatura cu un fond sufletesc si intelectual de origine taraneasca, format mai intii in perimetrul vietii humulestene si dezvoltat, apoi, intr-un univers rural mai larg, care, prin extindere, poate fi considerat al intregului popor roman. Acest fond ii va procura materia operei si-si va pune amprenta asupra individulalitatii lui artistice, care face din Creanga scriitorul român cel mai apropiat de spiritul creatiei folclorice.
O particularitate a omului si scriitorului este jovialitatea, semn al vitalitii buna dispozitie-atitudine pe care o propune ca solutie optimista de viata socotit la inceput autor "poporal", el, s-a dovedit, in realitate, un artist profund original, care a creat, pornind de la folclor, o opera de arta de neta spiritualitate si individualitate, cu elementele caracteristice, de neconfundat rezultat al unei inteligente artistice superioare si al unei inzestrari lingvistice remarcabile.
Tag-uri: referat, ion creanga, scriitor, pedagog, nuvele |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 27 November '12
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :