Statistics:
Visits: 1,587 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Caracterizarea personajului Taranimea din opera Rascoala scrisa de Liviu Rebreanu-a doua parte
Q: | Intreaba despre Caracterizarea personajului Taranimea din opera Rascoala scrisa de Liviu Rebreanu-a doua parte |
Pe parcursul desfasurarii actiunii, Rebreanu observa cu finete cum in sufletele oamenilor se impletesc frica si lasitatea cu dragostea de pamant. Din masa de tarani se desprind cateva individualitati, care au o functie simbolica: Petre Petre e intruparea energiilor elementare, amintind de Ion al Glaneta-sului, din romanul Ion al aceluiasi autor; Lupu Chiritoiu e indraznet si priceput la vorba, pe cand Luca Talaba e intelept si temator.
Oricum, in preajma revoltei populare, naratorul analizeaza starile de constiinta de parca ar vorbi despre un singur personaj: „Taranii ascultau si-l priveau nemiscati, cu ochi ca de sticla. Sutele de fete cu aceeasi expresie pareau a fi ale aceluiasi cap, cu aceleasi ganduri si simtiri, un singur si acelasi om in infinite exemplare, ca un produs in mare al unei uzine uriase".
Degenerarea constiintei colective in manifestarile crude ale rascoalei e urmarita de Rebreanu prin procedeele traditionale ale prozei de analiza psihologica: descrierea obiectiva a actiunii personajelor si introspectia. Faptele taranilor rasculati sunt de o brutalitate extrema: Petre Petre o siluieste pe Nadina, Toader Strambu o va ucide, Chirila Paun il juganeste pe Aristide Platamonu, plutonierul Boiangiu e batut aprig. Rafuiala finala cu boierul Miron Iuga e o dezlantuire de energii instinctuale. Reactiile taranilor releva caracterul dezorganizat al miscarii, insa telurile lor comune ii fac sa actioneze sinergie, asemeni hoardei primitive.
Exista doua mari puncte de ruptura in constiinta gloatei, determinate de excitatii exterioare, ce constrang multimea la reactii violente. Primul punct de ruptura e provocat de iesirea nestavilita a lui Miron Iuga, care, in fata furiei colectivitatii, nu-si mai poate controla discursul. Al doilea punct de ruptura se datoreaza focurilor de arma trase de mosier. Acestea intaresc in tarani instinctul violentei, dublandu-l cu instinctul de conservare.
Panica si furia ii fac pe sateni sa-l zdrobeasca pe Miron Iuga si sa incendieze conacul boieresc. Miscarea ulterioara a maselor e reprezentata metaforic; ea capata o dimensiune cosmica, amintind de talazurile marii infuriate, semn ca Rebreanu vede in dezlantuirea multimii tumultul naturii primitive. Reprimarea sangeroasa a rascoalei va fi numai o replica data taranilor din partea autoritatilor.
Conturarea eroului colectiv il recomanda pe Liviu Rebreanu ca intaiul analist remarcabil al sufletului multimii din literatura noastra. El ne ofera pentru prima data o cuprindere a colectivitatii taranesti intr-o privire ampla si unitara.
Oricum, in preajma revoltei populare, naratorul analizeaza starile de constiinta de parca ar vorbi despre un singur personaj: „Taranii ascultau si-l priveau nemiscati, cu ochi ca de sticla. Sutele de fete cu aceeasi expresie pareau a fi ale aceluiasi cap, cu aceleasi ganduri si simtiri, un singur si acelasi om in infinite exemplare, ca un produs in mare al unei uzine uriase".
Degenerarea constiintei colective in manifestarile crude ale rascoalei e urmarita de Rebreanu prin procedeele traditionale ale prozei de analiza psihologica: descrierea obiectiva a actiunii personajelor si introspectia. Faptele taranilor rasculati sunt de o brutalitate extrema: Petre Petre o siluieste pe Nadina, Toader Strambu o va ucide, Chirila Paun il juganeste pe Aristide Platamonu, plutonierul Boiangiu e batut aprig. Rafuiala finala cu boierul Miron Iuga e o dezlantuire de energii instinctuale. Reactiile taranilor releva caracterul dezorganizat al miscarii, insa telurile lor comune ii fac sa actioneze sinergie, asemeni hoardei primitive.
Exista doua mari puncte de ruptura in constiinta gloatei, determinate de excitatii exterioare, ce constrang multimea la reactii violente. Primul punct de ruptura e provocat de iesirea nestavilita a lui Miron Iuga, care, in fata furiei colectivitatii, nu-si mai poate controla discursul. Al doilea punct de ruptura se datoreaza focurilor de arma trase de mosier. Acestea intaresc in tarani instinctul violentei, dublandu-l cu instinctul de conservare.
Panica si furia ii fac pe sateni sa-l zdrobeasca pe Miron Iuga si sa incendieze conacul boieresc. Miscarea ulterioara a maselor e reprezentata metaforic; ea capata o dimensiune cosmica, amintind de talazurile marii infuriate, semn ca Rebreanu vede in dezlantuirea multimii tumultul naturii primitive. Reprimarea sangeroasa a rascoalei va fi numai o replica data taranilor din partea autoritatilor.
Conturarea eroului colectiv il recomanda pe Liviu Rebreanu ca intaiul analist remarcabil al sufletului multimii din literatura noastra. El ne ofera pentru prima data o cuprindere a colectivitatii taranesti intr-o privire ampla si unitara.
Tag-uri: taranimea, rascoala, liviu rebreanu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 10 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :