Statistics:
Visits: 1,994 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Caracterizarea personajului Zaharia Herdelea din opera Ion scrisa de Liviu Rebreanu-a doua parte
Q: | Intreaba despre Caracterizarea personajului Zaharia Herdelea din opera Ion scrisa de Liviu Rebreanu-a doua parte |
Prima lui aparitie in roman este respingatoare: „sosi... lalaind un cantec de betie, cu palaria intr-o ureche, cu ochii inrositi si tulburati de bautura". Prada unui conflict interior, „dadea intruna din maini, parca s-ar fi sfadit cu un dusman inchipuit".
Nemultumirea si surprinderea ca fata lui se impotriveste casatoriei planuite ia forma unei amenintari directe: „cu dansul [George Bulbuc, n. n.] ai sa-mi cununi fata dumneata, macar de-as sti ca are sa crape inima dintr-insa". Temperament violent, el e decis sa mearga pana la capat: „ii pun gatul pe taietor si numa una-i trag cu barda, macar sa stiu ca ma duc pe urma la spanzuratoare", afirma cu o voce de stapan care nu accepta niciun refuz.
Cruzimea ce reiese din amenintari e una reala. Dragostea parinteasca lipseste din sufletul lui, iar multumirea sufleteasca a fetei este neimportanta in raport cu obsesia posesiunii materiale care ii intuneca mintile. El traieste o puternica si degradanta criza cand, prin casatoria Anei, trebuie sa cedeze „talharului" o parte din pamant.
Moartea femeii este inteleasa de Baciu ca un obstacol depasit in intentia de recucerire a pamantului. Nici pentru viata lui Petrisor, nepotul sau, nu are prea multa pretuire, iar replica pe care i-o da lui Ion dupa inmormantarea Anei este de o rautate cumplita, demonstrand micime sufleteasca:, Ja seama, ginere, sa nu cada bolnav nepotelul".
Dorinta de a-si recapata pamanturile il dezumanizeaza complet.
Preotul Belciug il apostrofeaza: „Ba sa-ti fie rusine mai omule, sa mai umbli dupa avere, cand vad ca ai ajuns de rasul satului cu betiile". Decaderea morala a lui Vasile Baciu este determinata de despartirea de pamanturi, el fiind ca si Ion o fire patimasa care nu poate exista fara „a avea".
Fundamentala in caracterizarea sa este surprinderea gesturilor, a reactiilor organice si a nuantelor vocii in fiecare intalnire cu Ion, a carui prezenta activeaza latura brutala a fiintei sale.
Nici in final, dupa moartea ginerelui, pamantul nu-i va reveni, acesta intrand in posesia bisericii, ca unica forma de a-l elibera de blestemul care l-a facut cauza a atator tragedii.
Nemultumirea si surprinderea ca fata lui se impotriveste casatoriei planuite ia forma unei amenintari directe: „cu dansul [George Bulbuc, n. n.] ai sa-mi cununi fata dumneata, macar de-as sti ca are sa crape inima dintr-insa". Temperament violent, el e decis sa mearga pana la capat: „ii pun gatul pe taietor si numa una-i trag cu barda, macar sa stiu ca ma duc pe urma la spanzuratoare", afirma cu o voce de stapan care nu accepta niciun refuz.
Cruzimea ce reiese din amenintari e una reala. Dragostea parinteasca lipseste din sufletul lui, iar multumirea sufleteasca a fetei este neimportanta in raport cu obsesia posesiunii materiale care ii intuneca mintile. El traieste o puternica si degradanta criza cand, prin casatoria Anei, trebuie sa cedeze „talharului" o parte din pamant.
Moartea femeii este inteleasa de Baciu ca un obstacol depasit in intentia de recucerire a pamantului. Nici pentru viata lui Petrisor, nepotul sau, nu are prea multa pretuire, iar replica pe care i-o da lui Ion dupa inmormantarea Anei este de o rautate cumplita, demonstrand micime sufleteasca:, Ja seama, ginere, sa nu cada bolnav nepotelul".
Dorinta de a-si recapata pamanturile il dezumanizeaza complet.
Preotul Belciug il apostrofeaza: „Ba sa-ti fie rusine mai omule, sa mai umbli dupa avere, cand vad ca ai ajuns de rasul satului cu betiile". Decaderea morala a lui Vasile Baciu este determinata de despartirea de pamanturi, el fiind ca si Ion o fire patimasa care nu poate exista fara „a avea".
Fundamentala in caracterizarea sa este surprinderea gesturilor, a reactiilor organice si a nuantelor vocii in fiecare intalnire cu Ion, a carui prezenta activeaza latura brutala a fiintei sale.
Nici in final, dupa moartea ginerelui, pamantul nu-i va reveni, acesta intrand in posesia bisericii, ca unica forma de a-l elibera de blestemul care l-a facut cauza a atator tragedii.
Tag-uri: zaharia herdelea, ion, liviu rebreanu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 10 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :