Statistics:
Visits: 2,561 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Caracterizarea personajului Grigore luga din opera Rascoala scrisa de Liviu Rebreanu
Q: | Intreaba despre Caracterizarea personajului Grigore luga din opera Rascoala scrisa de Liviu Rebreanu |
Personaj principal, static, multidimensional, realist, exponential.
Modalitati de caracterizare:
— caracterizare directa: portretul facut de narator si de alte personaje; autocaracterizarea;
— caracterizare indirecta: prin propriile actiuni, simtiri si ganduri; prin mediul in care traieste; prin comentariul naratorial.
Personajul este o alta ipostaza, mai umana, a proprietarului de pamant. Grigore Iuga e, sub aspect social, un descendent al parintelui sau, dar, spre deosebire de acesta, se dovedeste a fi mai ingaduitor cu taranii, care ar putea capata unele drepturi asupra pamantului. Totul ramane insa in planul discutiilor si al intentiilor.
Fiul mosierului Miron luga din Amara ofera, fata de tatal sau, o alta ipostaza, mai umana, a proprietarului de pamant. Grigor e Iuga e, sub aspect social, un descendent al parintelui sau, dar, spre deosebire de acesta, el se dovedeste a fi mai ingaduitor cu taranii, care ar putea capata unele drepturi asupra pamantului, intrand astfel in randul fiintelor omenesti.
Totul ramane insa in planul discutiilor si al intentiilor. De altfel, procedeul obisnuit de re-liefare a personajului este conversatia. Generatia noua de aristocrati rurali scoliti in Occident, ca si tanarul Iuga, admite doar ca taranul e exploatat si de mosier, si de arendas, dar nu are vointa de a-si transpune in actiune punctele de vedere. Viziunile democratice ale tinerilor proprietari se ciocnesc de prejudecatile vechii aristocratii. Miron Iuga vede in ideile fiului sau simple utopii. Cu toate acestea, Grigore nu si-a pierdut definitiv simtul de proprietate personala. El ramane marele proprietar agricol, asa cum insusi se prezinta in fata avocatului Baloleanu: „Cum vrei tu sa ma convingi pe mine, proprietar, sa daruiesc taranilor pamantul pe care-l muncesc impreuna cu dansii din mosi-stramosi..." Tanarul mosier are numai pretentia ca intelege „chestia taraneasca", insa esenta problemei ii scapa si lui. Desi „conasul Grigorita" -cum ii spun satenii cu simpatie - ramane de partea taranilor zdrobiti de actiunea brutala a autoritatilor, acesta considera totusi revolta populara un incident regretabil, ce putea fi evitat, si nu marturia unor nemultumiri legate chiar de existenta monopolului mosierilor asupra terenurilor agricole.
El il va convinge pe Gogu Ionescu sa vanda pamantul taranilor „pentru ca au platit si ei cu destul sange macar dreptul de a cumpara pamant". Dar conflictul dintre boieri si tarani nu s-a stins, din moment ce conceptia asupra proprietatii nu s-a schimbat: "N-a sosit inca ceasul dreptatii, coane Grigorita, dar trebuie sa soseasca odata si odata, ca lume fara dreptate nu se poate".
Dincolo de problema pamantului, personajul e umanizat si prin iubirea pentru sotia sa, Nadina. Sentimentul dragostei ii da consistenta si il face mai real fata de celelalte personaje ale cartii. Pentru Grigore Iuga, iubirea nu poate fi decat unica si absoluta. Un cuplu se intemeiaza pe incredere si respect reciproc.
Compromisul nu are ce cauta intr-o dragoste adevarata, femeia frumoasa trebuie sa infrumuseteze existenta, nu s-o intineze", spune el la un moment dat. Femeia da sens vietii barbatului si, de aceea, el trebuie sa-i satisfaca toate capriciile: „Grigore se schimbase de cand sosise Nadina - spune naratorul. Numai dupa ce a strans-o iar in brate si-a dat seama ca fara ea viata lui ar fi zdrobita. Ii scuza toate greselile, acuzandu-se pe sine pentru ele. O femeie ca ea are dreptul si chiar datoria sa traiasca, sa se bucure de omagiile lumii, nu sa vegeteze in umbra, cum ar fi vrut-o el dintr-un egoism meschin". Dar nu cochetaria si ocupatiile mondene ale Nadinei sunt cauzele rupturii dintre cei doi, ci infidelitatea conjugala, care nu poate fi iertata nicicum.
Tragismul evenimentelor din finalul romanului, in urma carora isi pierd viata Miron Iuga si Nadina, nu-i spulbera eroului principiile de viata. El isi pastreaza ideile democratice, dar si dorinta de a-si reface proprietatea. Viata insa merge mai departe pentru noul stapan al domeniului Amara, care spera sa-si faureasca o noua existenta alaturi de Olga Postelnicu.
Modalitati de caracterizare:
— caracterizare directa: portretul facut de narator si de alte personaje; autocaracterizarea;
— caracterizare indirecta: prin propriile actiuni, simtiri si ganduri; prin mediul in care traieste; prin comentariul naratorial.
Personajul este o alta ipostaza, mai umana, a proprietarului de pamant. Grigore Iuga e, sub aspect social, un descendent al parintelui sau, dar, spre deosebire de acesta, se dovedeste a fi mai ingaduitor cu taranii, care ar putea capata unele drepturi asupra pamantului. Totul ramane insa in planul discutiilor si al intentiilor.
Fiul mosierului Miron luga din Amara ofera, fata de tatal sau, o alta ipostaza, mai umana, a proprietarului de pamant. Grigor e Iuga e, sub aspect social, un descendent al parintelui sau, dar, spre deosebire de acesta, el se dovedeste a fi mai ingaduitor cu taranii, care ar putea capata unele drepturi asupra pamantului, intrand astfel in randul fiintelor omenesti.
Totul ramane insa in planul discutiilor si al intentiilor. De altfel, procedeul obisnuit de re-liefare a personajului este conversatia. Generatia noua de aristocrati rurali scoliti in Occident, ca si tanarul Iuga, admite doar ca taranul e exploatat si de mosier, si de arendas, dar nu are vointa de a-si transpune in actiune punctele de vedere. Viziunile democratice ale tinerilor proprietari se ciocnesc de prejudecatile vechii aristocratii. Miron Iuga vede in ideile fiului sau simple utopii. Cu toate acestea, Grigore nu si-a pierdut definitiv simtul de proprietate personala. El ramane marele proprietar agricol, asa cum insusi se prezinta in fata avocatului Baloleanu: „Cum vrei tu sa ma convingi pe mine, proprietar, sa daruiesc taranilor pamantul pe care-l muncesc impreuna cu dansii din mosi-stramosi..." Tanarul mosier are numai pretentia ca intelege „chestia taraneasca", insa esenta problemei ii scapa si lui. Desi „conasul Grigorita" -cum ii spun satenii cu simpatie - ramane de partea taranilor zdrobiti de actiunea brutala a autoritatilor, acesta considera totusi revolta populara un incident regretabil, ce putea fi evitat, si nu marturia unor nemultumiri legate chiar de existenta monopolului mosierilor asupra terenurilor agricole.
El il va convinge pe Gogu Ionescu sa vanda pamantul taranilor „pentru ca au platit si ei cu destul sange macar dreptul de a cumpara pamant". Dar conflictul dintre boieri si tarani nu s-a stins, din moment ce conceptia asupra proprietatii nu s-a schimbat: "N-a sosit inca ceasul dreptatii, coane Grigorita, dar trebuie sa soseasca odata si odata, ca lume fara dreptate nu se poate".
Dincolo de problema pamantului, personajul e umanizat si prin iubirea pentru sotia sa, Nadina. Sentimentul dragostei ii da consistenta si il face mai real fata de celelalte personaje ale cartii. Pentru Grigore Iuga, iubirea nu poate fi decat unica si absoluta. Un cuplu se intemeiaza pe incredere si respect reciproc.
Compromisul nu are ce cauta intr-o dragoste adevarata, femeia frumoasa trebuie sa infrumuseteze existenta, nu s-o intineze", spune el la un moment dat. Femeia da sens vietii barbatului si, de aceea, el trebuie sa-i satisfaca toate capriciile: „Grigore se schimbase de cand sosise Nadina - spune naratorul. Numai dupa ce a strans-o iar in brate si-a dat seama ca fara ea viata lui ar fi zdrobita. Ii scuza toate greselile, acuzandu-se pe sine pentru ele. O femeie ca ea are dreptul si chiar datoria sa traiasca, sa se bucure de omagiile lumii, nu sa vegeteze in umbra, cum ar fi vrut-o el dintr-un egoism meschin". Dar nu cochetaria si ocupatiile mondene ale Nadinei sunt cauzele rupturii dintre cei doi, ci infidelitatea conjugala, care nu poate fi iertata nicicum.
Tragismul evenimentelor din finalul romanului, in urma carora isi pierd viata Miron Iuga si Nadina, nu-i spulbera eroului principiile de viata. El isi pastreaza ideile democratice, dar si dorinta de a-si reface proprietatea. Viata insa merge mai departe pentru noul stapan al domeniului Amara, care spera sa-si faureasca o noua existenta alaturi de Olga Postelnicu.
Tag-uri: grigore luga, rascoala, liviu rebreanu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 10 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :